Bursadelohn.ro – punctul de întâlnire a textilelor

Cătălin Iordache, managerul Rivertex Project, a identificat o nevoie a industriei de textile – aceea a unei platforme destinate exclusiv contactelor și contractelor de lohn. Ideea exista de mult timp, dar s-a concretizat doar în aprilie, iar răspunsul din piață este încurajator. Chiar dacă producătorii sunt asaltați cu comenzi, foarte mulți văd în bursadelohn.ro un instrument necesar și bine-venit.

 

Care este legătura ta cu universul textilelor?

Legătura mea cu industria de textile este veche de 20 de ani. Suntem producători de tifon și derivate din tifon, cu clienți în aria industrială și în domeniul public de sănătate. Dezvoltăm în parteneriat cu o firmă din Ungaria magazinul online www.depozituldetesaturi.ro. În același timp, suntem producători de confecții textile în sistem lohn, avem 25 de angajați, dar mai colaborăm și cu câteva ateliere pentru comenzile mai mari, adunând împreună circa 100 de persoane.

Cum ați identificat această nevoie pentru o platformă destinată lohniștilor? Când v-a venit ideea și când ați implementat-o?

Ideea construirii unei platforme B2B destinată lohn-ului (nu numai textil!) mi-a venit acum câțiva ani, dar am ajuns la o formă ergonomică și pe înțelesul tuturor în urmă cu câteva luni. Practic, platforma este operațională din aprilie 2016, dar faptul că este urmărită de utilizatori încă din faza de construire arată interesul operatorilor din industrie pentru acest proiect. În forma în care a fost construită, platforma este unică pe piața din România și ambiția mea este să devină un instrument de lucru indispensabil programării producției pentru firmele de confecții.

Cine sunt clienții platformei și cum ați ajuns să-i găsiți?

Utilizatorii sunt atât firmele care doresc să plaseze comenzi în România, cât și producătorii locali de confecții. În industria textilă și de pielărie din România sunt înregistrate mii de firme care lucrează în lohn, iar acesta a adus țării anul trecut încasări de 5,7 miliarde de euro. Îmi doresc să aduc pe platformă măcar o parte din firmele acestea, în primul rând cele care au nevoie de o  predictabilitate a producției, pentru care, din cauza marjei comerciale foarte mici, orice pauză de lucru este puternic resimțită, iar orice produs prost plătit creează deficiențe de cash flow de multe ori fatale. Posibilitatea de a-și alege partenerii comerciali și produsele pe care să le fabrice în funcție de specializare și de dotarea tehnică constituie un plus semnificativ  pentru orice fabrică. Pentru atragerea utilizatorilor în proiect desfășor o campanie Google Adwords care are rolul să ofere vizibilitate maximă site-ului, pe câteva cuvinte-cheie: firme de lohn, confecții în lohn, producători de confecții etc. Am renunțat la direct mailing pentru că este de multe ori asociat cu spam-ul. Am construit o zonă de parteneri ai proiectului care să ofere servicii complementare industriei și care să vorbească propriilor clienți despre proiect, deoarece mi-am dorit ca recomandarea de a utiliza platforma să vină din partea unui partener tradițional și de încredere. Mi-am propus ca din septembrie 2016, după perioada concediilor, să particip la toate acțiunile organizate de FEPAIUS pentru a prezenta platforma și de asemenea cu reprezentanții clusterelor textile din România.

Cum credeți că va genera platforma venituri?

În momentul de față și probabil pentru o lungă perioadă de timp de acum încolo, proiectul este pro bono. Intenția mea este să ating o masă critică de utilizatori de cel puțin 10-15% din firmele de profil înainte de a lua în calcul o monetizare. Adevăratul câștig acum este accesul la o bază de date foarte complexă și din ce în ce mai mare a firmelor din industrie. Dacă te uiți la formularul de deschidere a contului, ca producător, vei observa că acesta colectează informații despre numărul de angajați, dotarea tehnică, domeniul de expertiză, audituri interne sau internaționale, certificări, istoric de producție etc. Toată baza asta de date îmi permite în momentul de față să contractez comenzi externe pe care să le distribui punctual firmelor specializate pe produsul respectiv. Am reușit chiar să îndrum contractori importanți către producători români specializați mai ales pe echipament textil militar.

Ce răspunsuri aveți până acum din piața? Ați luat legătura și cu retaileri de peste hotare?

Așa cum se poate vedea pe contorul aflat în head-er, platforma are acum cam 200 de utilizatori. Reacția firmelor care se înscriu este extrem de bună, problema este că nu reușesc eu să ajung la atât de multe pe cât mi-aș dori. Retailerii din străinătate lucrează prin reprezentanțe locale. Proiectul este oricum tradus în engleză și spaniolă, pentru ca factorii de decizie din firmele-mamă externe să înțeleagă cum funcționează platforma și în ce mod le poate fi folositoare.

Ce părere ai despre industria românească de confecții, spre ce se îndreaptă?

Industria românească de confecții are un aport la PIB mai mare decât agricultura și angajează o forță de muncă de peste 200.000 de persoane. Dacă nu va primi sprijin guvernamental urgent, în primul rând legislativ, cum s-a întâmplat cu industria IT, astfel încât veniturile salariaților (de altfel cel mai prost plătiți din țară) să crească, nu prin sufocarea angajatorului care operează într-una din ramurile industriale cu cea mai mică marjă comercială. Competitivitatea firmelor românești de confecții ține din nefericire de costul redus al forței de muncă. Cei care vor să colecteze bani la bugetul consolidat trebuie să conștientizeze că dacă firmele românești de confecții își vor pierde atractivitatea în fața partenerilor externi, se vor alege cu 200.000 de șomeri, preponderent femei, care reprezintă în cele mai multe cazuri stâlpul și factorul de coeziune ai familiilor lor. În Moldova, unde industria textilă este principalul angajator, dispariția contractelor externe ar fi un dezastru social înainte de a fi unul financiar. Din altă perspectivă, sprijinul guvernului ar trebui îndreptat către stimularea producătorilor de confecții pentru crearea unor branduri de fashion proprii, astfel ca industria textilă românească să poată supraviețui în cazul diminuării producției în lohn. Mărcile locale sunt puține, iar firmele care au găsit, în mod surprinzător, resurse pentru promovare au nevoie de ajutorul statului pentru a participa la expozițiile importante de profil din străinătate, deoarece nu fac față din punct de vedere financiar.

Lasa un mesaj