Pasul următor? Aprovizionarea de proximitate.


Pentru a face față cerințelor de performanță tot mai stringente venite din partea atleților profesioniști sau amatori, brandurile de sportswear au fost inovatorii industriei în ce privește materialele, tiparele sau tehnologiile de construcție. Acum, un nou val de idei de producție întrerupe practica convențională.

Mulți dintre marii jucători din sportswear au început cu o idee revoluționară la vremea sa. Adi Dassler a dat drumul afacerii după ce a înșurubat crampoane în niște ghete mai ușoare de fotbal, fapt care a dus echipa Germaniei în victoria Cupei Mondiale din 1954. Asta, și talentul jucătorilor, evident.

Kevin Plank, fondatorul brandului american Under Armour, a început cu un tricou în 1996, pe care l-a perfecționat pentru a nu reține transpirația și a păstra confortul sportivilor.

Dar dacă de aici s-a pornit și de atunci inovația este sinonimă cu zona de sportswear, spre ce se îndreaptă totuși aceste branduri? Potrivit Allied Market Research, se estimează ca piața mondială a îmbrăcămintei sport să atingă o valoare de 184 de miliarde de dolari până în anul 2020. Însă creșterea cererii de îmbrăcăminte și încălțăminte sport de performanță a rezultat și într-un lanț tehnologic lung și complex, care a dat naștere unor mari provocări în industrie. Se spune că în prezent inovația va veni din modul în care brandurile vor rezolva problema furnizorilor în mod sustenabil, transparent și rapid. Consumatorii nu numai că așteaptă, ci și cer ca produsele să îndeplinească toate aceste condiții. Potrivit lui McKinsey & Co, “next-sourcing-ul” este aprovizionarea producției din proximitatea clientului și a inovației. Ușor de făcut dacă ești un brand mic, dar dacă ești ditamai gigantul?

La evenimentul Nike Innovation 2016 din New York, președintele grupului Mark Parker explica cum brandul a intrat într-o nouă eră, a performanței personalizate, în care produsele vor fi personalizate în funcție de nevoile clienților sau de obiectivele de performanță. De aici și provocarea actuală – cum te poți asigura că sourcing-ul personalizat și customizat este la fel de eficient ca producția de masă? O soluție ar fi folosirea unor procese de producție și mai inovatoare. În acest sens, Nike a semnat în 2015 un parteneriat cu Flex, în vederea inovării proceselor de producție. Maximizarea tehnologiei de tăiere cu laser în cazul încălțămintei ar fi unul dintre aspectele pe care le-a gândit Flex. Și a îmbunătățit în șase luni tehnicile de tăiere pe care Nike le folosea de 20 de ani. Dar brandul american lucrează și în altă direcție, încercând să transforme manufactura tradițională. Recent, a intrat într-un parteneriat cu un fond de capital privat, Apollo Asset Management, pentru a cumpăra, transforma și opera fabrici de pe teritoriul Statelor Unite cu scopul de a grăbi produsul pe piață, a-l inova și a-l personaliza cât mai aproape de client posibil.

Dar Nike nu este singurul care face eforturi în sensul acesta. Adidas a lansat primul pantof făcut integral de roboți. În Germania, giganticul retailer a deschis o fabrică “rapidă”, care va produce până la jumătate de perechi de pantofi sport pentru piața locală cu doar 150 de angajați. Astfel, produsele vor fi livrate mai repede pe piață, reducând nevoia stocurilor mari. Proiectat să fabrice o pereche de pantofi în cinci ore, în loc de câteva săptămâni, noul proces de manufactură ar putea aduce îmbunătățiri imense producției și vânzărilor brandului. Acesta și-a mutat producția în Asia în anii 1990, în principal din cauza creșterii salariilor din Europa. A păstrat o singură fabrică în Germania, unde se lucrează 700.000 de perechi anual. În total, Adidas produce peste 300 de milioane de perechi de pantofi sport pe an. Dintre aceștia, retailerul intenționează ca un milion de perechi să fie produse în Germania. Prima fabrică “rapidă”, din Ansbach, a fost dată în folosință la finele lui 2016. O a doua va fi pornită în SUA în acest an, și urmează o a treia investiție de acest fel, potrivit Adidas.

Under Armour, companie care a depășit Adidas pe piața americană, nu se lasă mai prejos. Știind că nu are în interiorul businessului cunoștințele necesare pentru a dezvolta aplicații, Kevin Plank a cumpărat o serie de firme de IT – MyFitnessPal, Endomodo și MapMyFitness, pe care le-a pus mai apoi la treabă. A vrut să afle exact ce caută consumatorul Under Armour. Iar anul trecut în iunie, retailerul a deschis UA Lighthouse, o unitate de producție de ultimă generație cu sediul în Baltimore, unde se realizează prototipurile și de unde se dorește livrarea pentru piața locală. Planurile de viitor sunt ca pentru fiecare piață în parte să se producă pe piața respectivă.

Potrivit raportului SCREEN Global Intelligence, printre riscurile și amenințările luate în calcul se numără și cele sociale (grevele din China care au crescut cu 58% în 2015), dezastrele naturale (incendii în Indonezia, inundații în SUA și India, uragane în China și Filipine), corupția la nivelul lanțului de furnizori, amenințările (atacuri și amenințări ale ISIS împotriva furnizorilor din Turcia sau Tunisia) sau chiar furtul mărfii (Columbia, Olanda, Marea Britanie).

În aceste condiții, va fi nevoie de mințile cele mai luminate pentru a contura viitorul manufacturii, și doar prin colaborare și diversitate se va putea schimba ceva.


Amelia Turp-Balazs

Lasa un mesaj