Moda încotro? Un impas al resurselor peste 15 ani


Cazul managerului de la fabrica din Ploiești care își agresează verbal muncitoarele nu este singular în România, dar ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru această industrie. Cu cine se va mai lucra peste cinci ani dacă oamenii vor fi tratați în continuare execrabil? Practicile sociale și etice, ca și cele privind mediul înconjurător, vor fi în anii care urmează cele care vor înclina balanța jucătorilor din modă înspre profit sau faliment. 

Boston Consulting Group și Global Fashion Agenda (GFA) au întocmit împreună un raport în care au evaluat sănătatea industriei modei și oportunitățile creșterii sustenabilității în domeniu. Pentru realizarea studiului s-a lucrat în strânsă legătură cu partenerii GFA, retaileri precum H&M, Kering și Li & Fung. S-a constatat că industria modei are o șansă clară de a acționa în mod diferit, urmărind indicatori de profit și creștere, dar creând totodată și o valoare nouă pentru societate și, prin urmare, pentru economia mondială. Astfel, pe agenda managementului ar trebui să existe o nevoie urgentă de a acorda o atenție mai mare mediului înconjurător și de a îmbunătăți câmpul social și etic.

În ultimele decenii, industria modei a fost un motor global de dezvoltare. Industria ușoară este una dintre cele mai mari industrii de consum din lume, generatoare de venituri anuale de 1.500 de miliarde de euro (2016), care angajază aproximativ 60 de milioane de oameni de-a lungul lanțului său valoric.

Dar pentru a-și continua traiectoria de creștere, industria modei trebuie să abordeze altfel amprenta sa ecologică și socială. Resursele naturale ale pământului sunt insuficiente, iar industria modei, deși nu în cel mai evident mod, este un consumator considerabil. Condițiile sociale sunt departe de cele stabilite în Națiunile Unite pentru dezvoltarea durabilă. Date fiind traiectoriile actuale de producție și consum, aceste presiuni se vor intensifica până în 2030 până când vor ajunge să amenințe însăși creșterea industriei.

Odată ce resursele devin tot mai rare, industria se va confrunta cu o creștere a costurilor, de la muncă la materiale și energie. Pe baza unor previziuni conservatoare, nivelul de rentabilitate al mărcilor de modă este în pericol de cel puțin trei puncte procentuale dacă nu acționează cu hotărâre și rapiditate.

Faptele arată o nevoie clară de a acționa diferit. Vestea bună este că schimbându-și practicile, industria poate opri impactul negativ și poate genera o valoare mare pentru societate. Studiul estimează că economia mondială ar câștiga aproximativ 160 de miliarde de euro anual în cazul în care industria modei ar aborda cu succes aceste probleme sociale și de mediu.

Astăzi însă "pulsul" sustenabil al industriei modei este slab. Noul scor global al pulsului, o măsurare a sănătății sectorului, este de numai 32 din 100. Industria nu este încă unde ar trebui să fie.

Cele mai bune rezultate în ceea ce privește sustenabilitatea le au jucătorii foarte mari, precum și unele întreprinderi de dimensiuni medii, familiale, în timp ce mai mult de jumătate din piață, în principal jucători mici și mijlocii, au făcut puține eforturi până în prezent.Restul industriei este undeva la mijloc. În cadrul sondajului, două treimi din numărul managerilor din modă nu au inclus factorii de mediu și pe cei sociali printre principiile de bază ale companiilor lor.

Brandurile de modă cu inițiative orientate clar vor putea să-și îmbunătățească mai ușor amprenta ecologică și socială și să contracareze costurile crescânde ale producției de îmbrăcăminte. Ele își vor depăși concurența printr-un mod inovator de a face afaceri și prin tehnici eficiente de producție care să minimalizeze utilizarea apei, a energiei și a terenurilor, precum și a substanțelor chimice periculoase.

Prin realizarea unor condiții de lucru mai bune și prin îmbunătățirea siguranței lucrătorilor, acestea vor micșora riscurile operaționale și de reputație, generând valoare pentru ei înșiși și pentru economia mondială. Inițiative de acest gen pot fi recunoscute cu ușurință și la noi, în cazul grupului RGT DR. Bock Industries, și vor ridica media industriei pentru a servi ca inspirație și pentru alții. Totuși, potrivit studiului, chiar dacă întreaga industrie va urma modelul bunelor practici, nu va fi suficient. Potrivit celui mai optimist scenariu, doar jumătate din cele 160 de miliarde de euro vor putea fi captate.

Se fac deja eforturi lăudabile în industrie, atât individual, la nivel de companie, cât și colectiv. S-au lansat inițiative de educare a consumatorilor și sunt o mulțime de ONG-uri sau fundații care au pe agenda lor îmbunătățirea condițiilor de lucru sau de mediu din fabrici. Se lucrează la standardele de transparență în lanțul de furnizare, dar câte fabrici sau retaileri le iau în serios după ce pleacă auditorul? Ceea ce trebuie să înțeleagă managerii este că ignorând bunele practici își fură singuri căciula. Dar trebuie acționat la nivel mondial. Un singur brand sau un singur guvern nu va putea schimba cadrul regulator al întregii industrii, mai ales într-o epocă a globalizării. Industria modei are avantajul creativității, talentului, rețelelor și resurselor pentru a se transforma. Este totuși extrem de fragmentată, cu mii de jucători implicați și una dintre cele mai complexe rețele mondiale de furnizare. Bumbacul se poate cultiva într-o țară, fila în alta, vopsi sau procesa în alta și transforma în haine în alta pentru a fi vândut în cu totul alt loc.

Se estimează că 8,5 miliarde de oameni vor avea nevoie de îmbrăcăminte în 2030 dacă populația va crește în ritmul actual, PIB-ul crește cu 2% pe an în țările dezvoltate și cu 4% pe an în cele în curs de dezvoltare. GFA estimează că va crește și consumul de îmbrăcăminte cu 63%, de la 62 de milioane de tone în prezent la 102 milioane de tone în 2030, adică echivalentul a peste 500 de miliarde de tricouri. Cererea de confecții, în principal venită de la statele în dezvoltare, va duce la o valoare anuală a îmbrăcămintei și a încălțămintei de 2.000 de miliarde de euro până în 2030 (o creștere de peste 30% de 500 de miliarde de euro de acum până atunci. Este evident că creșterea industriei, ca valoare și volum, va veni la pachet cu costuri sociale și de mediu, care trebuie văzute din perspectivă globală.

Presiunile asupra mediului pun în joc 110 miliarde de euro

Planeta noastră se confruntă deja cu tensiuni semnificative cauzate de activitatea umană. Potrivit studiilor, Pământul este deja obosit de pe urma schimbărilor de climă, a poluării deșeurilor și a producției biochimice. Asta înseamnă riscuri mai mari de destabilizare a statutului planetei, cu efecte ireversibile și neașteptate de mediu. Chiar dacă răul nu este cauzat doar de industria modei, modelul actual liniar de business contribuie la solicitarea resurselor naturale. Iar dacă producția și consumul de îmbrăcăminte și încălțăminte continuă să crească în ritmul actual, cu 63%, amprenta modei asupra mediului va fi considerabilă și în cel mai prost scenariu, s-ar putea să se confrunte cu restricții care o vor face incapabilă să mai opereze în felul în care o face acum.

Consumul de apă

Deși, în medie, utilizarea globală a apei dulci nu a depășit încă limita planetară, accesul la apă dulce este distribuit inegal în lume, cu Africa de Nord, Orientul Mijlociu și sudul Asiei într-o permanentă stare de necesitate.

Volumul de apă consumat de industria modei în prezent este deja mare. Aproape 79 de miliarde de metri cubi - suficient pentru a umple aproape 32 de milioane de piscine olimpice. GFA și BCG anticipează că utilizarea apei va crește cu 50% până în 2030, problematic deoarece unele dintre principalele țări producătoare de bumbac precum China și India sunt situate în zone care suferă deja de problema apei. În plus, deficitul între cererea și oferta de apă va ajunge la 40% în 2030, astfel că națiunile cultivatoare de bumbac va trebui să aleagă între agricultură sau a avea suficientă apă potabilă pentru băut. Astfel, cu 39 de miliarde în plus de metri cubi de apă consumați pe an până în 2030, lumea modei va trebui să găsească modalități prin care să reducă consumul. Cea mai multă apă se consumă la producția de materie primă, în special bumbac, dar și alte aspecte ale procesării textilelor sunt mari consumatoare de apă.

Emisiile de energie

Nivelul atmosferic de CO2 deja depășește cu aproximativ 20% ceea ce se consideră sigur, conform celor mai recente cercetări. Se estimează că emisiile de CO2 ale industriei vor crește cu peste 60%, la aproape 2,8 miliarde de tone pe an până în 2030 - echivalentul emisiilor produse de aproape 230 de milioane de automobile conduse timp de un an. Unele dintre locurile primare de fabricație din industria modei sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și la creșterea nivelului oceanelor. Cel mai mare impact al industriei asupra climei este la prelucrare, urmată de utilizarea îmbrăcămintei și a producției de materii prime.

Folosirea chimicalelor

Nivelul fluxurilor biochimice, reprezentat de fluxul de fosfor de la îngrășăminte la soluri erodabile, depășește deja nivelul de funcționare în siguranță cu peste 220%. Prin producția de bumbac, industria modei este un mare utilizator de îngrășăminte, bumbacul consumând 4% din îngrășăminte ca azot și fosfor la nivel global. Folosirea excesivă a fertilizatorilor poate cauza scurgerea acestora în apele curgătoare. Chiar dacă cultivarea bumbacului reprezintă doar 3% din întreaga suprafață agricolă a planetei, producția sa implică un consum de 16% din totalul insecticidelor și 7% din erbicide. Impactul asupra sănătății oamenilor cauzat de poluarea apelor include creșterea toxinelor din corp, care poate duce la cancere, boli acute și alte afecțiuni.

Crearea de deșeuri

Astăzi, omenirea produce 2,1 miliarde de tone de deșeuri pe an, iar dacă vorbim de amprenta anuală, populația produce deja de 1,6 ori peste ceea ce poate absorbi pământul în același interval anual. Deșeurile din industrie vor crește cu aproximativ 60% între 2015 și 2030, cu încă 57 de milioane de tone suplimentare de deșeuri generate anual. Acest lucru aduce nivelul total de deșeuri provenite din modă în 2030 la 148 de milioane de tone, echivalentul unor deșeuri anuale de 17,5 kilograme pe cap de locuitor. Majoritatea deșeurilor din haine ajung în depozite sau sunt incinerate, doar 20% se reciclează sau se refolosesc. De aici o mare oportunitate pentru a crea valoare, dacă industria modei va reuși să transforme deșeurile în materie primă folosind tehnici de reciclare avansate. Dar aceste tehnologii nu sunt încă disponibile pentru o gamă largă de fibre și trebuie să se demonstreze că sunt viabile economic la scară largă.

Folosirea terenurilor - mâncare sau haine?

Suprafețele de terenuri împădurite care au fost defrișate pentru diverse utilizări, inclusiv pentru cultivarea bumbacului, au depășit nivelul de siguranță cu 17%. Până în 2030, se estimează că industria modei va folosi cu 35% mai mult teren pentru bumbac, păduri pentru fibre celulozice și pășuni pentru efectivele de animale - în total, peste 115 milioane de hectare care ar putea fi folosite la culturi necesare unei populații în creștere sau pentru prezervarea pădurilor. Dacă vom fi 8,5 miliarde de oameni în 2030, vom avea nevoie să creștem cu 60% producția agricolă pentru a alimenta pe toată lumea, fapt care, ca și în cazul apei, va duce la o dilemă - să producem materii prime pentru textile sau pentru hrana populației în creștere?

Presiunile sociale pun la bătaie 50 miliarde euro

În industria modei lucrează aproape 60 de milioane de persoane. Moda oferă serviciu fiecărei a treia persoane din manufactura unor țări asiatice și reprezintă 80% din exporturile Bangladeshului, 66% ale Cambodgiei de exemplu. Creșterea consumului de modă va avea un impact asupra multor arii sociale, practicilor de muncă, sănătății, siguranței și altele.

Practici de muncă

Până în 2015, 10% din lucrătorii lumii și familiile acestora trăiau sub pragul sărăciei de 1,8 euro pe zi. Dacă modelele actuale persistă, între 4% și 6% din populația lumii va rămâne sub pragul sărăciei în 2030. Industria modei nu este singura responsabilă pentru eradicarea sărăciei și foametei, dar ca angajator major și motor al prosperității economice în multe țări în curs de dezvoltare, ar trebui să poată face diferența în îmbunătățirea condițiilor sociale. În multe țări asiatice, salariul minim din acest sector este mai puțin de jumătate din ceea ce se poate considera un salariu minim. Diferențele dintre salariul minim și cel necesar pentru a putea trăi decent sunt însemnate și în Europa de Est și Turcia. Multe fabrici nu-și plătesc angajații nici măcar cu minimul pe economie, iar în India prin multe înțelegem chiar 50%. Asta înseamnă că peste o treime din sector va primi sub salariul minim până în 2030. Dintre muncitori, femeile sunt mai predispuse la inegalități ale salariilor. În India, femeile primesc cu aproape 40% mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. Nu mai vorbim de orele suplimentare, tratamentul la locul de muncă sau alte drepturi.

Sănătate și siguranță

Primele etape din lanțul valoric al modei expun muncitorii la preocupări legate de sănătate și siguranță, de la incendii în fabrică până la expunerea la chimicale periculoase. Dacă lucrurile nu se vor schimba, numărul de accidente înregistrate în industrie este estimat să atingă valoarea de 1,6 milioane până în 2030, comparativ cu 1,4 milioane în prezent.

Mai mult de 32 de miliarde de euro pot fi recuperate pe an în cazul în care industria modei reușește să prevină accidentele la locul de muncă printr-o utilizare mai eficientă a resurselor și tratamentul corect al muncitorilor.

Ce se va întâmpla cu afacerile?

Pentru companii este oportun să acționeze diferit și să urmărească soluții noi. Dacă nu iau măsuri, brandurile de modă se vor simți probabil prinse între scăderea prețurilor medii pe produs, discounturi mai mari, costuri în creștere și lipsa resurselor de-a lungul lanțului valoric.

Sectorul de astăzi este construit pe un sistem liniar, dar materiile prime vor deveni mai scumpe; va crește costul forței de muncă și se va pierde valoare prin hainele ajunse la deșeuri. Până în 2030, costul forței de muncă va continua să depășească creșterea valorii de retail. Valoarea de retail va crește anual cu 2%, iar costul muncii cu 4% pe an în țările mari producătoare de confecții. Un lucru pozitiv pentru muncitorii din industrie, dar care va pune presiune asupra profiturilor brandurilor.

În timp ce prețul bumbacului e estimat să rămână relativ stabil, cu o creștere reală prognozată de 1%, s-ar putea ca această cifră să crească din cauza deficitului de apă din întreaga lume și a modului în care ar putea afecta costul viitoarelor producții de bumbac. Prețurile energiei sunt estimate să crească constant, cu cel puțin 2,3% până la 3,5% pe an. În timp ce energia reprezintă 6%-10% din costurile de producție și materiale, cel mai mare impact asupra prețurilor energiei este generat de relația strânsă dintre prețul petrolului și cel al poliesterului. De aici, autorii studiului deduc că dacă vor continua în ritmul actual, până în 2030 brandurile vor pierde în jur de 3% sau mai mult din profituri. Și sunt motive bune să se ia în considerare costuri mai mari. Salariile în modă vor crește mai rapid decât în alte industrii, odată ce industria va atrage atenția opiniei publice. Prețul petrolului va crește mai rapid decât se anticipa, din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu și Venezuela. Deci dacă energia, apa, munca vor fi mai scumpe, profitabilitatea industriei va avea de suferit.

Doar investind în apă, energie și eficiența deșeurilor, ca și în productivitatea muncii, mărcile din modă vor putea contracara din problemele prezentate mai sus.

Cifre din industria modei

34% din forța de muncă totală se află în țările-cheie din Asia.

60-80% cotă de export în țări precum Bangladesh sau Cambodgia.

Peste 50% din muncitori nu primesc salariul minim în țări precum India sau Filipine.

Salariile minime din industrie sunt la mai puțin de jumătate din ceea ce se consideră necesar pentru a trăi.

Nu se respectă salariul minim la 87% din femei, față de 27% din bărbații din Pakistan.

Sunt în medie 5,6 accidente la 100 de muncitori pe an, iar la fabricile care lucrează pentru marile branduri de sport doar 2,5 la 100.

Foto:

Fabrica Savar, Bangladesh colaborează cu H&M

Fabrica Hangzhou Suntex, China – lucrează pentru H&M

Factory Suzhou Wanli, China

H&M a donat anul acesta peste 20 mil. $ organizațiilor UNICEF, WaterAid și CARE.