De unde putea veni una dintre cele mai inovatoare companii textile din lume dacă nu din Japonia? Toray, căci despre ea vorbim, a pornit acum 90 de ani cu producție de fire sintetice, iar azi este un colos al industriei chimice, cu aplicații în domenii foarte variate și o cifră de afaceri de peste 18 miliarde de dolari. Din păcate, piața românească nu este încă pregătită să le folosească, din lipsă de fonduri sau din neștiință.

Compania și-a păstrat producția de fire sintetice, devenind cel mai mare producător japonez de poliester și poliamidă, dar astăzi textilele nu mai sunt businessul primordial al Toray. Partea de țesături ocupă 30% din volumul de afaceri al companiei, care s-a dezvoltat în alte direcții mai profitabile. Am aflat de la Nicu Aivănoaei, reprezentantul de vânzări al Toray în România, despre provocările întâmpinate în încercarea de a lansa pe piața românească produse inovatoare, cu impact în sănătate și care ar putea schimba în bine viața oamenilor. Din păcate, prețul este elementul dominant în licitațiile organizate de spitalele din țara noastră, și nici centrele universitare din marile orașe nu și-au pus la punct un sistem potrivit unor incidente speciale, cum a fost cazul pacienților arși de la clubul Colectiv.

Spitalele românești se descurcă cu soluțiile cele mai ieftine

Toray are trei tipuri de produse folosite în aria medicală. Aflăm de la dl Aivănoaei că cel care s-a vândut cel mai bine este și cel mai ieftin, adică țesăturile din bumbac cu poliester, tradiționale în confecționarea halatelor medicale. „Toray nu produce ceea ce produce toată lumea, pentru că ar intra într-o competiție a prețurilor ieftine. Pe zona aceasta există o varietate foarte mare de materiale, iar diferența o fac prețul și calitatea. Dar competiția atinge cote fabuloase, cu distribuitori și angrosiști din China, Orientul Mijlociu, Turcia, Estonia, Ungaria, care au vânzări foarte mari”, explică Nicu Aivănoaei. Iar pentru că angajatorii privesc echipamentul de lucru ca pe o cheltuială, aleg prețul cel mai mic, fapt care i-a împins de pe piață pe Toray și pe alți furnizori de țesături pentru halate. Astfel justifică reprezentantul firmei japoneze ieșirea în ultimul an și jumătate de pe acest segment. „Mi-am asumat acest lucru: volumul era mare, iar comisioanele mici”, spune el. În total, până acum trei-patru ani valorile obținute din textilele Toray pe piața românească se ridicau la 500.000 de euro, însă acum au scăzut.

Un alt motiv care a destabilizat furnizorii de uniforme medicale a fost avântul luat de halatele de unică folosință. La prima vedere, acestea par mai ieftine, dar cheltuiala este mai mare pe termen lung, plus că nu oferă aceeași protecție.

În plus, pe lângă obișnuitul tercot, Toray oferă câteva tipuri de țesături speciale, care ar putea avea un impact real în viața spitalelor și chiar în ameliorarea sănătății pacienților. Una dintre ele este o țesătură sintetică cu fibre de carbon, folosită în special la halatele din zona chirurgicală deoarece este impermeabilă, nu produce scame și se curăță mult mai ușor decât bumbacul. Care ar fi problema? „În România încă nu este obligatorie EN13795. În sălile de operații încă se cere echipament din bumbac sau tercot, iar normele de spălare a îmbrăcămintei de lucru sunt limitative pentru materiale noi, folosite în țările din Europa de Vest. Astfel, temperaturile de spălare impuse sunt în continuare foarte înalte, adecvate pentru bumbac sau țesături în amestec cu bumbac.
Toray are materiale speciale pentru domeniul medical chirurgical, care protejează superior personalul medical și sunt folosite pe scară largă în multe țări europene avansate. În România, folosirea acestora nu se poate face, deoarece temperatura apei de spălare impusă de norme depășește temperatura de spălare recomandată de producător”, explică Nicu Aivănoaei.

O altă categorie de produse cu impact pozitiv asupra pacienților sunt țesăturile din poliester cu fire de argint care, potrivit unor teste efectuate în Marea Britanie, au capacitatea de a distruge 99,99% din bacteriile și microbii cu care vin în contact, inclusiv stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA), iar asta în decurs de numai o oră. „Desigur, nu vorbim de dotarea întregului spital, dar din țesăturile acestea care alcătuiesc gama „See-it-safe”, s-ar putea lua în calcul echiparea unor saloane sau săli de operații aseptice, pentru protejarea celor care nu sunt imuni.” (N.A.) Aceste tipuri de țesături ar putea reduce și numărul infecțiilor intraspitalicești. Se știe că germenii din spitale sunt tot mai rezistenți. În Marea Britanie de exemplu, 1 din 9 pacienți contactează o infecție din sistemul medical. Dar ca să nu dăm doar exemplele unor țări mult mai dezvoltate, Nicu Aivănoaei explică chiar că gama aceasta de țesături se folosește până și în țări precum India, în timp ce în România el se luptă cu morile de vânt. Și nu se poate spune că n-a încercat să promoveze aceste țesături, a adus mostre, a bătut pe la ușile unor spitale de renume și le-a recomandat să le testeze, dar s-a lovit de răspunsurile tipice – ba nu sunt bani, ba nu suntem cu standardele la zi. De fapt, una dintre probleme este managementul obtuz și lipsit de orice viziune al spitalelor din România, care se zbat să supraviețuiască într-un sistem depășit de situație.

„Dacă ar exista manageri cu inițiativă și dorință de a-și face spitalele mai performante, s-ar gândi la niște soluții pe termen mai lung. Din păcate, oamenii obișnuiți suferă din cauza asta, iar cei cu bani se duc să se trateze în străinătate”, spune reprezentantul Toray. „Nu spun să îmbrăcăm toți bolnavii în pijamale aseptice, nu suntem Anglia sau Elveția, dar să nu ai într-un spital o singură cameră aseptică mi se pare grav”, continuă el.

Îmbrăcăminte sport și outdoor performantă

În zona de outdoor, Toray este recunoscută pentru țesăturile performante, iar în România compania japoneză vinde direct către producători țesătură pentru costume de schi, jachete cu puf, treninguri subțiri și alte produse. „Clientul principal cu care avem o relație de ani de zile este Danico, cu brandul Strindberg. Dl director Cofas l-a dezvoltat cu multă răbdare și inteligență și este o muncă gigantică să convingi o piață că oferi calitate în mod constant.”(N.A.) Din păcate, sunt foarte puțini producători de îmbrăcăminte outdoor la noi care lucrează colecții proprii, iar cei care fac doar lohn nu au curajul să investească în țesături bune pentru a-și lansa un brand pe piață. Mai mult, unii producători nu au nici măcar noțiunile elementare de construire a unei colecții, nu știu și nu vizitează târgurile importante pentru a afla care sunt tendințele și nu au nici dorința de a trece de la un lohn care devine tot mai păgubos la produse cu valoare adăugată mai mare. „Ne lovim de lipsa de strategie și de viziune a managementului: nu au creație, fac doar manufactură. Or, noi nu consiliem clienții, nu putem ști ce vor să facă sau să le spunem către ce piață să se îndrepte. Oricum, chiar dacă am ști, asta nu le-ar rezolva problema marketingului”, explică Nicu Aivănoaei. „În schimb, vindem foarte bine în Polonia, unde sunt câteva branduri frumoase și unde există zeci de producători care folosesc țesăturile noastre cu argint pentru căptușelile sacilor de dormit sau ale anumitor jachete.” (N.A.)

O temă de gândire pentru producătorii din România ar trebui să fie care sunt avantajele competitive ale produselor lor, în special dacă vorbim de zona îmbrăcămintei tehnice, funcționale și outdoor, unde contează mult aspecte precum gradul de impermeabilitate, rezistența la intemperii, managementul umidității sau respirabilitatea. „Toate poveștile de succes au început cu cineva care voia să facă ceva bine, să inoveze și să găsească o zonă în care produsul lui să aibă adresabilitate”, încheie dl Aivănoaei. Din păcate, la noi poveștile de succes se termină brusc după „a fost odată…”.

Ce mai produce Toray, pe lângă textile?

Substanțe chimice performante, materiale compozite din fibre de carbon cu aplicații în industria aerospațială, materiale pentru industria construcțiilor, inclusiv membrane speciale pentru tratarea apei, plăci speciale pentru industria tipografică, produse medicale și farmaceutice, aparatură și consumabile (dializoare și aparate de filtrare a sângelui, care pot fi folosite și în cazuri de septicemie, cu pronostic dublu față de metodele tradiționale de tratament cu antibiotice), filme industriale de înaltă tehnicitate și altele.

Textile Toray

  • Gama de țesături antistatice fabricate din fire de carbon, care pot fi spălate industrial și sterilizate. Oferă o alternativă mai ecologică la produsele de unică folosință de pe piața medicală.
  • Gama See It SAFE® – materiale antimicrobiene cu fibră de argint X-STATIC® ca agent activ se adresează zonei medicale grație protecției înalte antimicrobiene pe care o oferă.
  • Hitoe – o țesătură la granița dintre sport și medicină, realizată din nanofibre conductoare, tricotate cu polimeri conductivi sau compuși polimerici care conduc electricitate. Structura nanofibrelor oferă o textură foarte moale, iar stratul special de pe spate asigură permeabilitate și retenție adecvată la umiditate.
  • Toraysee – batistuțe țesute din ultramicrofilamente, care pot fi folosite pentru ștergerea oricăror suprafețe (inclusiv a lentilelor aparatelor astronomice) fără a le deteriora.
  • Toray pregătește lansarea pe piață a unui nou produs textil, numit LIVMOA, destinat protecției personalului care lucrează în medii cu umiditate și particule foarte fine.
  • Țesături și tricotaje, materiale plastice obținute din materii prime vegetale pentru eliminarea petrolului ca sursă exclusivă de materii prime, cu efecte benefice pentru mediu (Ecodear).
  • Țesături sportswear: Entrant, Dermizax, Toraydelfy, Primeflex, Fieldsensor.