Laura Chaplin și munca etică în Africa


Laura Chaplin, nepoata marelui actor, pictează și a fost pe rând model, creator de modă, iar din 2016 joacă și rolul de ambasador al organizației Cotton made in Africa (CmiA), o inițiativă de sprijinire a bumbacului durabil. CmiA a ajutat în ultimii ani peste 800.000 de cultivatori de bumbac din țările Africii Subsahariene și încearcă să creeze o punte de legătură între fermieri și clienții finali, oferindu-i bumbacului o valoare umană.

Pe Laura Chaplin am întâlnit-o la Heimtextil Frankfurt, unde, mereu cu zâmbetul pe buze, le-a împărtășit celor din jur din experiențele sale în Africa. Anul trecut a călătorit împreună cu o delegație a CmiA în Uganda, pentru a afla mai multe la fața locului despre cultivatorii de bumbac din această țară și condițiile lor de viață. Una dintre cele mai mari provocări ale organizației a fost să convingă retailerii, în principal companiile mari, care aveau deja implementat un lanț al aprovizionării, că acest bumbac este de calitate și că prețul său este unul corect, care nu le va destabiliza businessul. Unul dintre partenerii CmiA este Dibella, firmă germană de decorațiuni interioare care a încercat să facă legătura dintre fermieri și produsul final, „pentru că lumea nu are nici cea mai mică idee”. Dar de la un concept care inițial dădea bine în marketing, Dibella a început să se implice tot mai mult în proiectele CmiA, iar anul trecut a comandat primele 50 de tone de bumbac din Camerun. Din declarațiile reprezentanților firmei Dibella, prețul bumbacului din Camerun nu este mai mare decât al celui convențional, dar intervine transportul acestuia la fabrica Dibella din China, plus taxele vamale aferente, deci de aici o creștere de preț de 5-10%.

Printre criteriile pe care se bazează cultivarea bumbacului durabil din Africa se numără și folosirea strict a apei de ploaie, pentru a nu diminua resursele și așa limitate de apă proaspătă din regiune, dar și condiția ca planta să nu fie modificată genetic. De asemenea, în cazul CmiA se discută de mici fermieri care au parcelele lor de 1-3 hectare, pe care le lucrează împreună cu familiile lor. CmiA are mai multe etichete, printre care și cea roșie, care permite folosirea de pesticide, dar lista este atent revizuită pentru a nu fi dăunătoare sănătății. O mare parte din suportul acordat de CmiA fermierilor constă în training. Terenurile fermierilor sunt mici, familiile mari, așa că trebuie să învețe să folosească terenul în cel mai bun mod posibil pentru a-și asigura ziua de mâine. În plus, fermierii au de luptat mai nou și cu schimbările climatice, și sunt țări în Africa puternic afectate de secetă, unde nu a plouat de mult.

Marea majoritate a membrilor CmiA sunt din zona modei și unii dintre ei, precum grupul Otto, și-au stabilit obiective extrem de ambițioase: până în 2020 vrea să folosească doar bumbac CmiA. Fiind o organizație nonprofit, CmiA încearcă să le ofere membrilor cât mai mult sprijin în marketing, povești cu fermierii, să-i dea bumbacului o față umană.

Africa Subsahariană este a cincea zonă exportatoare de bumbac din lume, unde peste 3,4 milioane de fermieri muncesc pe câmp. La rândul lor, aceștia au în îngrijire familiile lor numeroase, ceea ce face ca numărul celor care trăiesc direct sau indirect de pe urma bumbacului să se ridice la 20 de milioane. Bumbacul joacă astfel un rol important în lupta împotriva sărăciei, iar fermierii nu au reușit să folosească pe deplin potențialul său pentru a-și îmbunătăți condițiile economice din cauza fluctuației prețurilor de pe piața internațională, a productivității scăzute și a infrastructurii precare. Scopul CmiA este să-i ajute pe fermieri oferindu-le training, nu donații, astfel încât să fie capabili să gestioneze mai profitabil suprafețele de teren pe care le lucrează.

Printre membrii asociației se numără Bonprix, OTTO, Rewe Group, Tchibo, Jack & Jones, Asos, Kid Interior și Aldi Süd.

Cum ai ajuns să faci design?

Când am crescut am făcut mult modelling. Mai apoi am obținut o diplomă în design și fashion la Lausanne, iar de aici tot parcursul meu creativ. Am încercat tot timpul să am un impact pozitiv asupra oamenilor prin arta mea, să le aduc zâmbetul pe față.

Colecția ta va fi de modă sau textile de interior?

Va avea câte ceva din amândouă, dar accentul principal va fi pe bumbacul din Africa, pentru că vreau să-i ajut cât pot pe oameni. Cel mai important este că este transparent, că știm de unde vine și vreau să dau un exemplu, să le arăt celorlalți că nu e atât de dificil să faci produse sustenabile.

Când vei lansa colecția?

Jeanșii pe care-i port azi sunt parte a colecției, dar am lucrat și la produse de interior în colaborare cu Dibella. Colecția este însă în stadiul creativ, adică în zona cea mai interesantă. Am folosit multe din schițele mele din pictură, dar și inspirația din lumea modei. Idei am prea multe, totul este să le gestionez și să le transform în realitate (râde).

Ce ai aflat de când colaborezi cu CmiA, de ce sunt atât de puțini oameni care folosesc bumbacul durabil?

Eu însămi, ca designer, credeam că știu cum stau lucrurile, dar numai după ce am mers efectiv pe câmp și am lucrat, apoi la filaturi și la secțiile de finisare a bumbacului am înțeles cu adevărat că este vorba despre un proces foarte lung, care implică multă muncă și cred că oamenii ar trebui să vadă cu ochii lor ca să creadă. Și tocmai aici este problema, oamenii nu știu. Dar cred că este atât de important pentru viitor, pentru mediul înconjurător și pentru noi, și nu cere mult ca un designer să-i dea o valoare umană fermierului care cultivă bumbacul, să înțeleagă de unde vine acesta.

Deci bumbacul are o față, de fapt mai multe. Ce ai învățat când ai fost în Africa și cum ajută CmiA cultivatorii?

Am învățat multe lucruri, cât de important este rolul fiecăruia în industria modei și cât de important este ca acești oameni să trăiască și să muncească în cele mai bune condiții posibil, pentru ca să livreze cele mai bune produse. Este esențial, iar CmiA ajută foarte mult cultivatorii, le acordă o educație și rezultatele se văd deja în atitudinea oamenilor.

Poți spune ceva despre viața fermierilor?

În primul rând, trebuie să spun că provin dintr-o familie privilegiată, am crescut în casa bunicului meu din Elveția. Am fost influențată de filmele sale și întâlnesc tot timpul oameni care-mi spun cât de mult le-a plăcut Charlie Chaplin și câtă bucurie le-a adus, iar asta oriunde am mers în lume. Deci am realizat cât de important este zâmbetul și câte beneficii are, am scris și o carte pe tema asta. Dar ceea ce m-a șocat cel mai mult, la modul pozitiv, a fost că pe câmp toată lumea zâmbea sau râdea, în ciuda căldurii infernale. Cu toții trăiau momentele cu bucurie, iar asta e important de știut, mai ales de industria modei pentru că pe viitor trebuie să ne înțelegem bine și fiecare să aibă rolul său.

Erai surprinsă de atitudinea lor pozitivă?

Da, cu toate că muncesc pe o căldură incredibilă, o fac în modul cel mai serios dacă le dai instrumentele și educația necesare. Multe dintre femei își aduceau nou-născuții cu ele, așa că s-a construit o școală în apropiere ca să nu mai fie nevoite să muncească cu copiii în spate sau să-i lase la marginea câmpului. Deci nu trebuie să ne gândim doar la bumbac, ci și la condițiile oamenilor care-l lucrează, și dacă aceștia lucrează cu bucurie, și rezultatele vor fi mai bune.

Cred că au acum mai mult sprijin și îndrumare în munca lor. Au un salariu garantat în fiecare lună, deci știu pentru ce muncesc la finele zilei. Au o stabilitate.

Ce poți să spui despre calitatea acestui bumbac, sunt anumite restricții dacă îl privești ca designer? Dar ca preț?

Nu sunt niciun fel de restricții, din contră, sunt mândră că folosesc acest bumbac a cărui calitate este mai bună decât a celui convențional, în opinia mea. Prețul este mai mare, dar nu cu mult și cred că aduce beneficii și credit companiilor, care astfel pot ține capul sus și le pot oferi clienților niște produse într-un mod complet transparent. E important pentru oamenii care au o conștiință.

Ce-ți dorești pentru 2018?

Aș vrea să crească numărul de companii care folosesc bumbacul durabil și transparent. Cred că în viitor vom avea mai multă transparență a produsului, tot mai mulți clienți vor dori să cunoască lanțul de aprovizionare al produselor și mai cred că va veni o vreme când lumea va merge la shopping și va întreba de unde vine materia primă. Se vede o schimbare deja pe piață. Vreau să dau un exemplu pentru ca oamenii să înțeleagă că nu e complicat să folosești bumbac din Africa, apoi să scot colecția nouă și să văd tot mai mulți oameni zâmbind, de la fermieri la consumatori.

 

Cifre:

-80 de milioane de textile cu eticheta CmiA în 2017

-Peste 30 de companii folosesc bumbac CmiA în colecțiile lor de fashion sau textile pentru casă

-1 kilogram de bumbac CmiA emite cu 40% mai puține emisii de CO2

-320.000 de tone metrice de bumbac certificate CmiA disponibile în 2016