Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Amelia Turp Balazs

Publicat: Mar, 14/10/2008 - 23:00

Primul targ european de “fast-fashion”, denumit “Link” se va desfasura de doua ori pe an, in Bologna si Paris. In Italia evenimentul se va tine la scurt timp dupa targurile Pitti Uomo, iar la Paris simultan cu Prêt-à-porter, si se va numi “Link.fr”. Expozitia se defineste ca fiind o platforma necesara pentru cererea tot mai mare pe segmentul de fast-fashion. Expozantii garanteaza termene de livrare intre 30 si 90 de zile.

La evenimentul care a avut loc in Iunie la Bologna au venit 75 de firme expozante, dintre care 10 au fost din strainatate. Moda, domeniu in schimbare rapida, cu termene de livrare tot mai scurte si colectii care se reinnoiesc frecvent, a dat noi impulsuri segmentului de piata care se numeste in Italia “pronto moda”.

Aproape 120 de companii se ocupa cu fabricarea de “pronto moda” in Italia, iar forta de munca numara 5.500 de angajati. In anul care a trecut, vanzarile acestei ramuri s-au ridicat la 2,5 miliarde de euro, adica echivalentul a 11% din totalul vanzarilor realizate de confectii pentru femei si barbati.

Scopul targului? Plasarea de comenzi
Din cauza dificultatilor logistice, 70% din articolele de fast fashion sunt in continuare fabricate in Italia. La aceasta se adauga cei 2.500 de furnizori ai sectorului, ceea ce ridica numarul angajatilor la 20.000. Chiar si pe sectiunea de accesorii cererea pentru livrari imediate creste continuu. “Satisfacem cererile pe aceasta piata de nisa, prin livrarea a doar trei marimi de pantofi (37, 38, 39), in doua culori, de aceea suntem pregatitI pentru livrari prompte”, a declarat Enrico Mercantoni de la compania “Black 37, 38, 39”, expozant la prima editie europeana a “Link.it”, care a avut loc la Bologna, in perioada iunie 19-22. “Am primit deja ordere in valoare de zeci de mii de euro in prima zi de expozitie”, a declarat reprezentantul firmei de moda Le Solim din Bologna. Organizatorii expozitiei sunt “Ente Fiera di Bologna” si intreprinzatorul din lumea modei Massimiliano Bizzi (M.Seventy), care a mai organizat deja expozitia de avantgarda din Milano, “White”.

Partenerul este targul Prêt à porter din Paris, care va organiza bianual si “Link.fr” pe viitor.

Targetul principal este reprezentat de buyerii pentru boutiquri, outleturi de tesaturi si magazine de moda, care vor sa-si reimprospateze oferta in ultimul minut. Cu toate acestea, nu sunt prezentate tendinte noi de moda la targ, pastrandu-se stilurile prezente. “Interesul buyerilor straini privind Link.it a fost mai mare decat ne-am asteptat. Companiile germane si agentii lor au plasat masiv comenzi. Necesitatea existentei unui suport pentru oferta de ultimul minut creste consistent”, a declarat directorul de vanzari al firmei “Toy G”. Urmatorul targ de fast fashion va avea loc intre 15 si 17 ianuarie 2009, imediat dupa Pitti Uomo din Bologna.

Sistemul italian de fast fashion – o resursa pentru “Made in Italy”
Un sector in valoare de 2,5 miliarde de euro. Acesta este totalul vanzarilor sistemului italian de fast fashion, un sistem care are similaritati de productie si distributie comparabile cu fenomenul international de fast fashion. Se acorda o atentie marita targetului pietei sale, rotatiei produselor pe parcursul sezoanelor, politicilor de brand si, in consecinta, definitiei stilului sau propriu, care urmeaza oricum trendurile vanzarilor de sezon.

Primele rezultate ale studiului comandat de BolognaFiere firmei Area Studi Diomedea pentru lansarea noului targ Link.it. Aceste studii, care vor fi prezentate oficial in octombrie, sunt prima analiza sistematica a unui model de afacere care s-a dovedit a fi de mare suces, dar despre care se stiu relativ putine lucruri.

“Viteza de productie, samplele initiale ca procent din vanzarile totale pe sezon, frecventa productiei si intensitatea ei masurata in numar de modele pe produs: acestea sunt variabile care caracterizeaza companiile apartinand domeniului fast fashion”, a explicat Enrico Cietta, manager al Area Studi Diomedea. Grupul de companii este insa departe de omogen. Prima characteristica a fast fashion-ului italian consta in multitudinea de modele de productie, segmente de piata si felul in care reuseste sa pastreze o balanta intre viteza, calitate si originalitate. Aplicarea unui model de fast fashion, productia si distributia sub un brand propriu si o cifra de afaceri de cel putin 2 milioane de euro: acestia sunt parametrii care definesc un grup de 120 de companii care reprezinta unul din cele mai active sectoare din industria de confectii si moda italiana. In plus, firmele sub-contractoare, satelitii permanenttI activatI de companiile de fast fashion, care de multe ori semneaza parteneriate in exclusivitate pentru contractele de productie, nu sunt simpli contractori, ci ajuta la definirea produsului si sunt responsabili pentru diferitele stadii ale productiei, precum realizarea tiparelor si sampling.

Viteza de productie si calitatea produsului – caracteristici fundamentale ale fast fashion
Companiile de fast fashion sunt concentrate geografic in zonele istorice ale modei italiene: in Emilia-Romagna si Campania se afla 39% si 29% din companii, urmate de Toscana (8%), Lazio (7%), Lombardia (6%) si Veneto (6%).

“Unul dintre cele mai importante rezultate ale acestui studiu”, a punctat Marisa Corso, director de vanzari la BolognaFiere, “este faptul ca multe companii de fast fashion produc in intregime in Italia, alimentand si acea retea de sub-contractori, in criza datorita globalizarii si pe care BolognaFiere vrea sa-I scoata in evidenta. Viteza de productie si reactia fata de piata forteaza aceste companii sa lucreze cu un palier de furnizori destul de restrans, mai ales ca este vorba despre calitatea produsului, care trebuie sa fie garantata daca targetul nu este acela al pretului cel mai mic. Optarea pentru fast fashion-ul italian inseamna sprijinirea unui grup mic de companii care indeplinesc toate aceste criterii”.

Puterea fast fashion-ului italian consta tocmai in capacitatea sa de a combina atentia pentru publicul-tinta cu o cultura care are radacini adanci in mestesugul artizanilor italieni, dar si in cunoasterea aprofundata a afacerii si relatiile bune cu magazinele multi-brand. Aceste companii sunt de multe ori “de categorie usoara si lucreaza in concordanta cu logica moderna, minimizand investitiile si focalizandu-se pe de alta parte pe competente si resurse umane”. “Una din cheile succesului pentru aceste firme”, continua Cietta, “este capacitatea lor de a construi amestecul potrivit de stil, productie, distributie si capacitatI de comunicare/marketing. Relatia lor cu furnizorii si distribuitorii se bazeaza pe parteneriate consolidate in timp, de aceea stabile. Acesta este un alt motiv pentru care sistemele de furnizare sunt bazate pe legaturi nationale si chiar regionale”.

In ceea ce priveste distributia, se cauta parteneriate cu retaileri multi-brand sau se dezvolta retele de franciza pentru magazine care sa vanda un singur brand, cam asa lucreaza companiile italiene de fast fashion. Provocarea cu care se confrunta majoritatea companiilor din studiu este aceea de a cauta piete externe mai bine structurate, unde prezenta limitata de magazine multi-brand impune modele de distributie diferite. De aceea nu este o coincidenta faptul ca dezvoltarea acestor companii italiene este in realitate conditionata puternic de piata interna, dat fiind faptul ca procentul mediu de export este inca relative mic (32%), comparative cu procentul national de confectii, care se situeaza in jurul a 55%.