Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Amelia Turp Balazs

Publicat: Mar, 22/12/2009 - 14:53

Pentru cateva dintre afacerile cu confectii, criza s-a transformat in oportunitate. Sau, mai degraba, versatilitatea si capacitatea de adaptare la conditiile economice proaste, dobandite si testate de cativa ani de catre producatorii locali, coordonate cu un mana­gement flexibil, au impins multe afaceri inainte, intr-o vreme in care altele se contracta puternic.

La ora bilantului de sfarsit de an, Zoltan Szabo, managerul Angar, nu are multe sa-si reproseze. A reusit sa-si retehnologizeze fabrica de tricotaje, fapt care i-a permis diversificarea si cresterea gradului de complexitate al produselor, atuuri esentiale pe o piata precum cea romaneasca, unde accentul se va pune tot mai mult pe valoarea adaugata oferita. Pe fondul unei profunde neincrederi a consumatorilor si al unei piete in contractie, fabrica de tricotaje din Cehu Silvaniei a crescut vanzarile si si-a marit numarul de angajati. “Pentru piata externa afacerea a fost in crestere pentru ca clientii externi, pentru a reduce riscurile, au preferat sa comande foarte tarziu, iar Romania este locul potrivit pentru comenzi cu termen de livrare scurt. De asemenea, retehnologizarea a oferit multe oportunitati. Cursul valutar a fost, de asemenea, in crestere, favorabil exportului. Pe piata interna insa vanzarile sufera”, declara Zoltan Szabo. Printre masurile-tampon s-au numarat modificarile din structura de productie, necesare pentru cresterea flexibilitatii si a timpului de reactie la comenzile mici. “Urmeaza sa implementam si o alta linie de productie in confectii de calitate inalta, pentru a exploata la maximum dotarile de ultima generatie in tricotat”, mai precizeaza managerul companiei.

Relatia cu clientii din acest an a fost si ea influentata de factori din interiorul si exteriorul afacerii: pe de o parte, recesiunea a impus dominatia scaderii preturilor, dar pe de alta parte, flexibilitatea le-a adus clienti noi. “Anul acesta am castigat clienti noi. In alta ordine de idei, clientii sunt mult mai dificili si nehotarati, fac multe schimbari la produsele deja comandate. A trebuit sa fim foarte flexibili si sa compensam pierderile cauzate de indecizia clientilor cu cresterea gradului de ocuparea al capacitatilor de productie”, spune Zoltan Szabo.

La fabrica din Cehu Silvaniei se lucreaza si colectia proprie, dar vanzarile pe piata interna au fost in scadere. “Aceasta piata a fost invadata de produse cu preturi mult prea reduse, probabil din cauza lichidarilor de stocuri la unitatile falimentare”, explica managerul de la Angar, concluzionand ca inca merita sa investeasca in afacerea cu tricotaje, cu conditia sa lucreze pentru export, nu pentru Romania. Cu toate acestea, Zoltan are incredere in potentialul pietei romanesti. “Piata locala are perspective bune, din aceasta cauza nu renuntam, desi in prezent nu este profitabil”, ne marturiseste reprezentantul Angar, mentionand ca in viitor intentioneaza sa investeasca mai mult in vanzari si mai putin in retehnologizare. In ce priveste vanzarile, acestea vor fi cu 40% mai mari in 2009 fata de 2008, dar cifra de afaceri pe piata interna se estimeaza sa scada cu 20% fata de 2008. In concluzie, pentru tricotajele de la Angar a fost un an reusit.

Cel mai important moment fiind achizitia a 20 de masini de tricotat, cu ajutorul unui proiect co-finantat din fonduri europene.

Rapsodia Conf isi revine dupa un trimestru III mai dificil
In cei 20 de ani de cand se afla la conducerea Rapsodia Conf, Mihai Tincu a ajuns sa cunoasca afacerea ca pe propria haina, pe dinauntru si pe dinafara. Anul care se apropie de final i-a adus si bune si rele, dar tonul managerului botosanean este suficient de optimist, incat sa deducem ca nu depune armele cu una, cu doua. Rapsodia Conf, la un moment dat unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata confectiilor grele, mai are in prezent cca 500 de angajati. Anul acesta au plecat cam 80 de angajati, iar in perioada 2006 - 2008 a pierdut alti 300 de oameni. Tendinta scaderii capacitatilor producatoare se regaseste in intreaga zona, unde munceau, acum patru ani, in jur de 10.000 de angajati numai in textile si confectii. In prezent au mai ramas 6.000, deci este vorba de o scadere de 40%.

Rapsodia Conf si-a contractat productia anul acesta, scaderea fiind mai pregnanta in trimestrul III. “Daca in ultimii trei ani cifra de afaceri anuala se invartea in jurul valorii de 3,5 milioane de euro, anul acesta a scazut cam cu un milion”, ne marturiseste Mihai Tincu, director general al Rapsodia Conf. Care sunt solutiile la care s-a apelat pentru recuperare? “Am reluat contactele cu cativa dintre clientii nostri traditionali. In al doilea rand, o formula gasita de noi ca sa rezistam a fost aceea de a realiza si alte tipuri de produse decat cele de moda”, spune Mihai Tincu. A doua sursa de comenzi pentru Rapsodia o reprezinta dezvoltarea pe partea de confectii speciale, noncivile. “In sensul acesta, am castigat de-a lungul timpului mai multe licitatii pentru uniforme militare organizate de statul italian. Acum asteptam rezultatele a inca doua licitatii pentru care am depus documentele in iulie”, declara directorul general, cu precizarea ca si-a incercat norocul si la licitatiile organizate de institutiile de stat romanesti, “fara succes insa”. Pe langa confectiile casual si cele speciale, la Botosani se mai lucreaza si o parte de produse premium. “Chiar zilele trecute am avut un audit foarte serios din partea lui Polo Ralph Lauren”, mentioneaza Mihai Tincu.

Cu toate ca pierde oameni, fabrica din Botosani este in permanenta cautare de personal. “Ne-au plecat foarte multi oameni in strainatate. De fapt, din totalul populatiei active a Botosaniului, aproximativ 20% lucreaza in strainatate”, declara Mihai Tincu. A fost o perioada in care s-a incercat si aducerea de navetisti din satele invecinate, insa reconversia profesionala, trecerea de la munca in agricultura la cea in fabrica, nu este chiar atat de usoara. “Ne costa transportul lor, pe unii ii aduceam de la zeci de km departare, altii intarziau, au fost diverse probleme. Pana la urma, concluzia pe care am tras-o din aceasta experienta este ca i-am socializat pe acesti oameni, dupa care si-au luat zborul in strainatate”, concluzioneaza directorul general.

Dupa o perioada mai buna in prima jumatate a anului, criza a inceput sa se manifeste si la fabrica din Botosani, asa ca s-a lucrat sub capacitate. Nesiguranta si nehotararea clientilor au creat o stare de provizorat, care a determinat, la randul sau, inchiderea fabricii pentru perioade scurte.

“Doi dintre clienti ne-au comunicat tarziu ca vor comanda cantitati mai mici, fapt care ne-a destabilizat putin. Unul dintre ei chiar mi-a dat o comanda de trei ori mai mica decat obisnuia, ca urmare a scaderii vanzarilor din magazine”, afirma Mihai Tincu.

Cum va iesi din aceasta criza producatorul botosanean? Reprezentantul Rapsodiei crede ca noi traim de fapt niste vremuri istorice si ca pentru cei care se vor plia mai bine pe cererile actuale, tinand in echilibru veniturile cu cheltuielile, piata se va aseza, dar cei mai multi vor inchide portile definitiv. “Toate se schimba cu viteza, iar noi asistam la un botez al sistemelor politico-economice. Lucrurile sunt inca in plina desfasurare, iar criza aceasta curata totul”, incheie Mihai Tincu.

Certimpex pierde pe relatia externa
Afacerile fabricii conduse de Neculai Tutoi s-au contractat in primele noua luni ale acestui an cu aproape 38%, comparativ cu anul 2008. Producatorul din Focsani a primit o lovitura puternica anul acesta de la H&M, unul dintre clientii sai traditionali.

“Cel mai nedorit moment al anului a fost cand H&M a hotarat ca se retrage in Turcia, lasand un gol imens”, regreta Neculai Tutoi decizia brandului suedez.

Prin comparatie, cel mai bun an ca volum al productiei a fost 2007. A reusit Certimpex sa se replieze dupa pierderea comenzilor de la H&M? Inca nu, dupa cum ne marturiseste directorul general: “Am contactat noi parteneri, insa productia acestora a fost o experienta nereusita, rezultatele sunt din cele mai putin fericite”. In pofida climatului economic dificil, s-a incercat men­tinerea productiei anterioare, astfel ca vanzarile produselor proprii au crescut cu 14% prin retelele de hypermarketuri. Ca rezultat al scaderii cifrei de afaceri, managementul a decis sa restructureze una dintre sectii. Relatia cu clientii s-a pastrat aceeasi, in linii mari, insa termenele de plata ale facturilor scadente au crescut. “Nu avem schim­bari pentru productia proprie, insa pe relatia externa au avut loc mari schimbari care nu ne avantajeaza”, afirma Neculai Tutoi.
In conditiile pierderii unui client important pe relatia externa, piata romaneasca, cu toate hibele sale, s-a dovedit a fi un teren bun de desfacere pentru produsele proprii, compensand, partial, paguba cauzata de plecarea H&M. Directorul general al Certimpex crede in potentialul pietei locale, in ciuda faptului ca aceasta este invadata de produse de cea mai slaba calitate, care fac o concurenta neloiala produselor romanesti. “Pentru brandul propriu, Frenetique, vanzarile vor fi mai mari cu 14% in 2009 fata de 2008”, conchide partial optimist Neculai Tutoi.

CM Collection: “Nu ma intrebati de vanzari, ci mai degraba de profit”
Pentru Ovidiu Radulescu, administratorul firmei CM Collection, piata confectiilor in 2009 seamana cu cea auto: se cere ultimul model aparut, mai dotat, cu optiuni noi, la pret asemanator modelului anterior. Intr-un moment dificil precum acesta, Radulescu crede ca vor rezista doar cei care depun mult efort sa ramana pe linia de plutire sau firmele care au posibilitatea sa-si “sponsorizeze” afacerea cu textile din alte activitati pentru o perioada de timp. In plus, vor ramane in picioare si “firmele tepare, care incaseaza si nu-si platesc furnizorii sau darile catre stat (legislatia este de partea lor)”, afirma administratorul companiei pitestene. CM Collection a mizat in acest an pe un marketing mai agresiv, pe limitarea cheltuielilor si negocierea “la sange” cu furnizorii. Mai mult, Ovidiu Radulescu a incercat sa profite de criza si a facut fata problemelor in conditiile in care stia ca “directorul general al firmei nu vrea sa auda de credite bancare sau alt gen de imprumuturi”. Chiar in conditiile acestea, vanzarile au crescut. Administratorul de la CM Collection considera ca intrebarea mai potrivita ar fi fost “cu cat v-a scazut profitul anul acesta?”, nu vanzarile, care nu au scazut “decat la societatile care nu au luat in considerare criza financiara si au mers pe acelasi principiu ca acela de anul trecut”.

Nu s-a mizat pe produse de criza, ci pe preturi de criza, pe considerentul ca produsul de criza ar fi fost de calitate mai slaba, la un pret mai mic, iar interesul companiei nu era sa intre in competitie cu articolele chinezesti. Preturile colectiilor proprii s-au modificat, au scazut cu 10 % fata de 2008, in conditiile unor cheltuieli mai mari cu 10% -15% la salarii, utilitati etc. “Asadar am pierdut 20% din profitul de anul trecut”, marturiseste administratorul companiei.

Producatorul pitestean si-a pastrat clientii de baza in 2009, dar multi dintre ei si-au inchis activitatea. “Majoritatea clientilor cu care nu mai lucram sunt cei care nu s-au adaptat, nu au facut schimbari. Multor clienti nu le mai putem livra marfa deoarece au refuzuri bancare catre noi sau alte societati si nu mai pot elibera instrumente de plata”, explica Ovidiu Radulescu.

In opinia sa, producatorii romani de confectii beneficiaza de “toate dezavantajele”: nu au posibilitatea sa se aprovizioneze direct de la producatori de materie prima, nu exista producatori locali de accesorii textile, nu se organizeaza targuri de succes, profesioniste, canalizate strict pe contractare, in schimb legislatia favorizeaza “teparii” si brandurile locale sunt in competitie neloiala cu produsele asiatice. Un segment mai putin exploatat, unde ar merita investit, este, dupa parerea sa, cel al confectiilor de ocazie, elegante, deoarece sunt “mai scumpe, concurenta de import mai mica, sunt mai putine produse contrafacute in acest segment.”

Cum se vede din Pitesti potentialul pietei romanesti de desfacere? “Piata din Romania este destul de buna, dar segmentata. Exista mai multe tipuri de cereri in momentul de fata: pentru branduri la preturi accesibile, destinate persoanelor cu venituri medii/mari sau oferte de genul “cumperi 1 primesti 2” din acest segment etc.; produse de calitate buna la preturi mici pentru cei cu venituri mici si mijlocii unde actionam si noi, respectiv produse foarte ieftine, indiferent de calitate, brand sau design.” (O.R.)

Administrator ambitios, Ovidiu Radulescu regreta ca nu a reusit sa-si atinga tinta de crestere a vanzarilor cu 40% in acest an, fata de 2008, pentru a putea atinge profitul anului anterior.