Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Amelia Turp Balazs

Publicat: Mar, 19/01/2010 - 11:16

As fi vrut ca sarbatorile de iarna, care au adus cu ele o amnezie a crizei si o amorteala calduta cu miros de cozonac proaspat si vin fiert, sa dureze pentru totdeauna. Un ianuarie rece a deschis insa usa noului an, cu vesti inghetate, amenintatoare, despre ce va fi. “Va fi mai rau decat in 2009”, spun unii. “Ba raul a trecut”, afirma altii. Pesimistii prognozeaza cresteri ale impozitelor si taxelor, continuarea falimentelor rasunatoare, mai ales ale unor firme cu capital romanesc, concedieri si miscari sociale, scaderea consumului si crize de lichiditati, bancile contractand puternic creditele finantate. In schimb, optimistii privesc peisajul in ansambl: pietele externe occidentale, pe care se bazeaza majoritatea exporturilor noastre, si-au mai revenit, spre multumirea afacerilor locale cu textile si confectii. Din cauza crizei de lichiditati, managerii ar putea apela mai mult la fonduri europene, fapt care ar putea duce la o mai buna absorbtie a acestora. Scaderea chiriilor la spatiile comerciale ar putea fi o oportunitate de extindere pentru retailerii locali sau chiar pentru producatorii care si-au dezvoltat colectii proprii.

Ceea ce se stie cu siguranta despre anul in care am intrat este ca nu se stie nimic. Nu se stie cine va rezista si cine nu, cati oameni vor ramane pe drumuri, cate afaceri vor trage obloanele sau cate branduri vor deveni istorie. Cuvantul-cheie care va caracteriza acest an va fi, in opinia mea, “incertitudine”. Fiecare, la nivel individual, isi va construi un plan de backup, pregatit pentru eventualitatea in care i se vor impotmoli proiectele. La nivel de business vor rezista cei care vor face un slalom mai sprinten printre probleme, vor fi mai supli in cheltuieli si mai inteligenti in alegeri. Vom trece, ca si in anul trecut, printr-o perioada in care pretul este criteriul dominant in selectarea unui produs de imbracaminte, in care ne vom gandi de trei ori inainte sa achizitionam ceva, iar acel ceva va trebui sa aiba “cat mai multe optiuni”.