Revista industriei de textile si confectii din Romania

Publicat: Vin, 27/01/2012 - 13:37

Primul lucru pe care l-am observat la ea a fost zambetul: un pic jucaus, un pic amuzat. Mi-am zis ca mi-ar placea sa-i iau un interviu si sa o scot din zona ei de confort.

Articol realizat de Ioana Nicolescu

Printr-un contratimp, m-am trezit in apartamentul ei alb cu doua tuse de negru - cele doua pisici care ii vegheaza miscarile ca o prelungire a gandurilor ei jucause. Ma aflu eu in zona ei de confort - nu asta era ideea mea, dar asa s-a intamplat. Carmen este foarte atenta cand te primeste si este o adevarata placere sa te lasi rasfatata de ea: cesti vechi de portelan transparent asteapta pe masa frumos aranjata sa te dezmierde cu un cappuccino de casa. Pregateste spuma de lapte cu indemanare. Fructele proaspete aranjate diferit in farfurii separate inveselesc griul de afara si dau un aer de vacanta apartamentului. Una din pisici mi se lipeste de picioare, torcand puternic si clipind des din ochii aurii ca niste paiete. „Nu e cea care e sociabila de obicei, nu stiu ce i-ai facut“, se mira Carmen. S-a saturat de iarna si abia asteapta sa se apuce de colectia de vara. Aranjamentul de kiwi din farfurii, camera mare alba si razele de soare neprevazut care a aparut ma fac sa fiu intru totul de acord cu ea.

„Niciodata nu am facut ce voiam sa fac si inca nu am realizat ceva, pe gustul meu. A trebuit sa ma rezum la ce imi era accesibil, la ce imi puteam permite, din punctul de vedere al materialelor, cat si al situatiilor“. Observ un metraj superb de matase englezeasca cu flori - Carmen imi spune ca momentan clientela nu a inteles-o sezonul acesta si ii pare rau, poate mai incolo. Acum doua ierni propunea insertii de blana si piele pe creatiile ei care iarna aceasta se vand foarte bine. Creatiile ei au facut impresie la Londra si la Paris si este printre singurii designeri actuali care stiu sa prezinte o colectie structurata din toate punctele de vedere.

Stilul ei? „Nu ai cum sa te schimbi radical de la o colectie la alta, asta este o chestie romaneasca: daca ti se recunoaste stilul, nu inseamna ca te repeti. Maine nu te poti reinventa intr-o paieta.“

Prima oara la un targ international? „Intr-o Romanie lipsita de repere in lumea modei, daca esti din Romania, esti din gaura neagra a lumii designului mondial in lumea actuala“, imi spune zambind. Prima data a fost la New York cu Adelina Ivan „care era mai vioaie si mai organizata“. S-a dus pur si simplu si a realizat acolo ce trebuia sa faca, cum trebuia sa se poarte. Nu stia cum se pozitiona fata de ceilalti participanti si produsele lor si nici cat de important este sa te informezi inainte sa te duci acolo. Vecinii ei de stand erau foarte diferiti, asta a ajutat-o sa-si dea seama de valoarea ei si sa constientizeze ce plusuri si minusuri aveau atat produsele, cat si organizarea ei. Apoi a venit o rusoaica, cu o blana extraordinara, care a cumparat foarte mult. A fost punctul de plecare. „Nu-ti spune nimeni nimic, inveti din mers.“

Pretul platit pentru a fi designer independent ti se pare meritat?
Cred ca orice alegere atrage dupa sine un pret, totul e sa asumi. Poate ca este mai dificil uneori dar....
Cu experienta ta, ce ar trebui sa nu lipseasca din cunostintele unui designer azi?
Putina modestie, moderatie, politete, un stagiu la un brand mare, autocunoastere, deschidere, tot ce-ti trebuie in general ca sa fii un om intreg.

Ce inseamna ziua de azi pentru tine?
O zi senina, pare ca vine primavara, si cu multa munca.

Esti foarte atenta la materialele pieselor tale - clientela nu intelege intotdeauna ca aceasta justifica costul piesei. De ce?
Sunt atenta la materialele pe care le folosesc. In general folosesc materiale naturale (lana, matase, bumbac, in) si materiale tehnologice ca neopren sau bumbac peliculizat pentru jachete. Nu incerc sa cumpar cele mai ieftine materiale, cred ca in pretul unei haine trebuie sa se reflecte calitatea. Totodata ceea ce poate nu se intelege este ca producand in cantitati mici sau chiar unicate preturile de productie sunt mult mai mari decat la hainele in serie. Pretul unor haine de designer include pe langa o calitate ridicata a materialelor si o manopera mai sofisticata datorita croiurilor elaborate, designul care este important si original. Astfel la un pret ceva mai mare decat al unei haine de serie, dar mult inferior unei haine de brand strain poti avea o haina superba, durabila si indemodabila.

Care este piesa care te defineste din colectia ta si de ce?
Care colectie? Intr-un fel sau altul toate ma definesc, in anumite etape din viata. Poate rochia de matase rosie cu musetel - este neasteptata, originala si definitorie.

Nu crezi ca rolul designerului este sa educe si sa „deschida“ clientul, mai ales cand esti un pionier?
In general trebuie sa nu faci compromisuri la nivel conceptual si sa crezi in bunul-simt al oamenilor. Ne educam unii pe altii, ca designer trebuie sa fii atent si la ce se vinde din ce faci. Arta gratuita este un concept lipsit de sens mai ales in design, nu pot sa fac lucruri absolut nepurtabile si sa urlu ca sunt geniala, iar oamenii prosti. Pe de alta parte nu cred in incartiruire, nu as incerca niciodata sa conving pe cineva sa poarte ceva cu care nu se simte confortabil, poti sa le arati si ajung ei la propria concluzie. Ceea ce acum 8 ani parea absolut de nepurtat pentru toata lumea a devenit dezirabil pentru o mare majoritate.

Nu ai fost tentata sa incerci un produs cum ar fi tricotajul, o familie importanta pentru designerii pe care ii admiri (Rei Kawakubo, Yohji Yamamoto) la formele pe care le faci?
Poate parea greu de crezut, dar nu urmaresc cu asiduitate colectiile altor designeri. Ma mai uit din cand in cind sa vad linia, sa-mi dau seama daca sunt bine situata ca directie, dar nu vreau sa ma las influentata de ce fac ceilalti, incerc sa-mi pastrez originalitatea. Am facut si s-au vindut foarte bine acum cateva sezoane haine pe jersey de lana, am sa fac acum pentru targul de la Berlin din ianuarie pe jersey de bumbac. Este cumva un cerc vicios, productia mica nu-ti da acces la tehnologie, fabricile produc serii mari si in general producatorii de tricotaje vand cantitati importante, asa ca sunt mai mult intalniri intamplatoare.

Bijuteriile Monei Velciov prezentate impreuna cu ultima ta colectie s-au imbinat perfect - cum a fost colaborarea cu ea?
Vazusem colectia de bijuterii a Monei Velciov la Pasarela, concurs pe care l-a si castigat si mi-au placut foarte mult. La randul meu aveam facuta colectia de vara pentru targ. Cand mi s-a propus sa fac prezentarea de la Avanpremiere, citeam o carte despre viata Fridei Kahlo care continea multe poze cu ea si lucrarile ei. Mi-am dat seama ca hainele mele cu pliuri seamana cumva ca volum cu hainele Fridei si ar fi o directie buna de styling pentru prezentare, iar bijuteriile Monei ar merge si ele. Am vorbit cu ea, i-am aratat colectia si a fost de acord. Nu ne-am gandit sa facem ceva impreuna, cred ca e bine ca fiecare sa-si urmeze filonul creativ, dar cu siguranta daca o sa mai avem intalniri fericite ca aceasta, vom mai colabora.

Cum te pregatesti pentru un targ precum cel de la Berlin din ianuarie?
M-am gandit, am cumparat materiale si acum fac colectia. Imi platesc standul pe banii mei, nu este deloc ieftin. Este dificil sa produci singur. Nu ai productie daca nu ai piese. M-am hotarat sa merg cu o colectie pragmatica, adica my best selling plus piese noi. Alb si negru pentru tonul cromatic, stofa de lana, batist de bumbac, organza de bumbac, jersey de bumbac, voal de lana pentru materiale. Vreau multe jachete pentru ca imi plac, camasi, rochii-camasa, paltoane precum cele create acum doi ani care sunt extrem de actuale. Din nou neopren, stofa cu blana si piele care sunt un must, stofa cu material impermeabil sau captuseala de matase englezeasca, brodata, cateva piese easy to wear pantaloni, tricouri, rochii din jersey de bumbac. Cizme si genti, doar accesoriile sunt indispensabile. Cam atat. Si caciula de blana!”

Ce ascunde geanta ta?
Intotdeauna am un ruj de buze in geanta. Ce am azi: strugurel, ochelari de soare, tutun de rulat, Bali nature, ruj de buze YSL.