Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Liana Martin

Publicat: Joi, 17/11/2011 - 13:28

Clujul nu este si nici nu a fost niciodata un exemplu demn de urmat pentru moda din Romania, insa poate fi folosit ca punct de analiza intr-o actiune de resuscitare atat de necesara la noi.

A semnala problemele nu este o solutie, ci doar o mana de ajutor in gasirea raspunsului cautat. Astfel, ar trebui trecute in revista unele aspecte pentru a ne limpezi gandurile, cautarile si a porni mai departe pe drumul unor certitudini. A venit vremea sa eliminam incertitudinile care ne dau atata bataie de cap. Cum spuneam, Clujul este un oras atipic pe harta modei. Intelectual prin definitie, cultural cu traditie si elevat printr-o selectie indelungata, orasul care bate ca o inima a Transilvaniei se supune unor reguli stiute doar de cei care traiesc intre zidurile lui. Iar acestia sunt cel mai greu de convins atunci cand e vorba de noi obiceiuri preluate din alte culturi. Consumerismul isi are aspectele lui particulare in urbea de pe Somes, iar consumerismul fashion este unul aflat mereu sub semnul intrebarii in acest colt de viata.

Niciodata clujenii nu s-au dat in vant dupa moda de a fi la moda. Niciodata nu au alergat intr-un suflet sa vada ce le aduce noul sezon intr-ale vestimentatiei. De fapt, clujenii nu au dat mai nimic pe haine de cand se stiu ei. Nu din conservatorism, nici dintr-un alt gen de snobism, ci pur si simplu pentru ca nu a stat in sfera lor de interes. Modul lor de viata are alte repere si alte valori. E usor sa inveti sa faci moda la Cluj, dar e greu sau aproape imposibil sa vinzi moda aici. In orasul cu cea mai buna facultate de design vestimentar din tara, moda nu este la ea acasa nici in magazine si nici pe strazi. Si-atunci cum sa faci sa tentezi o lume atat de speciala sa cumpere ceea ce produci? Cu siguranta cel care va reusi sa ii aduca pe clujeni pe calea modei va putea face la fel cu intreaga tara si va repune moda in drepturile ei.

O plimbare prin centrul orasului iti deschide astazi noi perspective. Exista acum pasaje pietonale pline cu terase, cu locuri de popas in care tasnesc fantani si alearga copii, locuri in care aparatele foto clipesc des sub mainile turistilor straini. Si totusi, acolo unde te-ai astepta sa gasesti de-o parte si de alta vitrine atragatoare care sa-ti infatiseze lumi pline de farmec si tentatii, descoperi doar anunturi de „magazinul s-a mutat“, „spatiu de inchiriat“ sau pur si simplu geamuri neprietenoase acoperite cu hartii care anunta lipsa oricarei activitati. Centrul comercial al Clujului a disparut. Ici-colo mai rezista cate un magazin cu chinezarii sau cate un second care si-a facut un obicei din a oferi lucruri pe nimic de la jumatatea saptamanii incolo. Semn de saracie? In Cluj, nu as spune. Prea des-invocata criza la Cluj a avut alte dimensiuni, mai mici, mai amabile, mai intelegatoare. Si-atunci?

Magazinele second-hand au inflorit la Cluj

Second-urile de centru au devenit in Cluj o traditie in special pentru studentii care cauta haine de firma, fara a si le putea permite la preturi de sute si mii de euro, cum sunt cele noi si originale, dar si pentru cei dornici de a fi altfel. Sunt aranjate cu alura de magazine selecte, au clientela fidela, se lauda cu excentrici care le prefera, iar patronii lor fac averi. La Cluj i se spune fenomenul Tabita, dupa numele celui mai renumit second din oras. Clujenii nu au fost niciodata dispusi sa cheltuiasca sume imense pe o marfa atat de efemera, dar asta nu poate fi o acuza de saracie, ci mai degraba o lipsa de tentatie corespunzatoare. Aceiasi clujeni ar putea capata obiceiuri de shopping de lux, daca ar avea sub priviri, zi de zi, universuri Chanel ori Dior stralucind aparte si dezvaluind lumi de vis.

In acelasi context, chinezariile isi pastreaza atractia pentru o alta parte a orasului, acolo unde moda are alta dimensiune, sclipind kitschos si des intr-o selectie dubioasa. Aici volumul vanzarilor e comparabil, pastrand proportiile, cu alte zone specifice ale tarii. E o zona de moda la kilogram, in care conteaza cantitatea si niciodata calitatea.

In rest, vitrinele centrului isi plang anii de inceput, amintindu-si de ritmuri si stiluri de cumparaturi atat de indepartate acum. Au fost ani in care se vindea fara logica si sezoane, oricand, orice si oricum, fara nicio stiinta ori strategie. Vremuri apuse in care lumea a facut banii, dar a omis sa ii mai si reinvesteasca.

Unde si de ce au plecat toti? Intrebarea e banala si cu raspuns si mai banal. Mall-urile au inghitit obisnuitul comert de centru, fara drept de apel. Populatia si-a mutat pasii pe “strazile” interioare ale noilor si atat de stralucitoarelor suprafete comerciale. Partea proasta a lucrurilor este faptul ca, odata cu ele, au disparut si micii comercianti autohtoni. Marii retaileri i-au inlocuit fara mila. E o piata concurentiala in care rezista doar cel care stie regulile jocului. Iar dintre “ai nostri” sunt prea putini…

Clujul si mallurile lui

La o prima privire, in Cluj ca in orice mall din tara, situatia e cat se poate de limpede. Spatiile imense, bine organizate, cu design si structura de brand, poarta 100% nume strain. Strain din punctul de vedere al proprietatii, dar defel strain din punctul de vedere al preferintelor clientilor. Zara, Mango, H&M, Oviesse, C&A, Takko, Kiabi, numele sunt aceleasi peste tot, cunoscute si recunoscute. Branduri experimentate pe o piata in plin avant. Cumparatorul clujean, ca si cel din intreaga tara, a invatat de la acestea notiunea de sezon, varf de sezon, promotii, reduceri, lichidare de stoc. Ce se poarta? Colectia noua de la Zara cu modele improspatate periodic, cu design ce aduce aminte de podiumuri pariziene, preturi acceptabile si aspect de lux. Unde o gasesti? La Cluj, in ambele mall-uri situate opus, in cele doua directii ale orasului. De ce? Pentru ca exista cerere si intr-o parte si-n alta. Mare! Piata e departe de a fi saturata.

Pe langa brandurile mari, cateva colturi marunte din mall ascund ramasite de branduri romanesti. Design cu aer vetust, tesaturi inca departe de actualitatea internationala, imagine inca prafuita. Suna dur? Da. Din pacate asta e adevarul. Oricat ne-am stradui, nu stim sa facem inca moda, nici macar la nivelul unor branduri clasate de masa in Occident. Cei care isi imagineaza ca luxul poarta numele Zara se insala amarnic. Doar cumparatorul roman necunoscator mai crede in asemenea povesti. Inditex are in portofoliu branduri de mass market. Brandurile de lux sunt cele din centrul Parisului. Iar designul romanesc este departe de a se compara cu vreunul dintre acestea. Din pacate, nu facem fata nici macar la cele de masa.

Am urmarit cum, pas cu pas, TeX (brandul Carrefour) a inlocuit pe rafturi aproape complet produsele romanesti. Preturi bune, produs bun, o “filosofie” de supermarket aplicata inteligent de catre un producator care isi cunoaste perfect domeniul. Cate branduri romanesti sunt in stare sa produca la nivelul TeX-ului? Cam niciunul. Din pacate, producatorul roman nu stie sa isi achizitioneze materia prima la nivel corespunzator. Nu stie sa isi adapteze designul dupa cerintele sezonului. Nu stie sa vanda dupa regulile de marketing in fashion. Dar stie sa se mire si sa nu inteleaga de ce este respins de noul client, cel de-acum invatat cu oferta inteligenta a retailerului strain.

La Cluj, ca peste tot in tara, clientul obisnuit, cel numeros, a facut cunostinta cu regulile de baza ale modei. De doua ori pe an, isi cauta noutatile printre rafturile pline de tentatii ale marcilor straine. Are acasa Fashion TV, teancuri de reviste si internet. S-a obisnuit sa citeasca tendintele. Daca il pui sa aleaga, cu ochii inchisi pune mana pe produsul strain in detrimentul celui autohton. Cele cateva tinute de “nunta” si “business” produse in stil clasic romanesc pierd iremediabil terenul. Producatorul roman este cel ramas in urma cu informatiile. Acuza lipsa de mana de lucru ieftina si criza. Intre timp, mai face lohn pentru cei care s-au hotarat ca totusi romanul lucreaza satisfacator.

Inceput sau sfarsit? Pentru cei care nu au inteles ca moda este un domeniu aparte, tot niste straini au deschis si o scoala de specialitate. Francezii de la Mod'Spe au venit, au studiat oferta invatamantului romanesc, i-au depistat rapid punctele slabe si s-au intors peste doar un an cu o propunere pe masura. O noua sansa se ofera industriei romanesti. Stiinta pe tava sau haideti sa va invatam cum se face moda! Intrebarea de baza isi cauta acum raspunsul.