Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Amelia Turp Balazs

Publicat: Joi, 15/04/2010 - 12:35

Un grup de artisti din Cluj s-a mobilizat pentru construirea unui cuib de ingrijire a frumosului. In locul unei vechi fabrici de pensule falimentata de concurenta chineza a aparut “Fabrica de pensule”, un spatiu de creatie si difuzare a artei contemporane.

Proiectul este initiat de un grup de artisti, curatori, producatori si manageri culturali din Cluj, grupati si animati de ideea comuna ca producția culturala creeaza un impact real asupra comunitatii în care lucreaza. Fabrica de Pensule, situata la limita dintre zona industriala si cea semi-centrala, concentreaza pe o suprafata de 2.000 mp 29 de spatii de arta contemporana: ateliere de artisti, galerii si isi propune sa aseze pe harta comunitatii locale, dar si pe scena artistica internationala, un spatiu independent de creatie si difuzare artistica.

Povestea noii Fabrici de pensule
“Costurile de productie nu se mai justificau, iar fabrica a intrat în acelasi ciclu ca multe alte spatii industriale din Romania: dupa privatizare a urmat scaderea productiei, apoi închiderea fabricii. Spre deosebire de celelalte spatii industriale din Romania, Fabrica de pensule a intrat într-un nou nivel de metamorfoza, cladirea fiind acum spatiu de lucru si organizare de evenimente pentru peste 30 de artisti, galerii si organizatii culturale active în domeniile artelor vizuale, dansului contemporan si teatrului”, explica Corina Bucea, reprezentanta fabricii, pentru Dialog Textil.

Spatiul este în continuare în proprietatea firmei Perom, care a cumparat fabrica acum cativa ani si care la începutul anului trecut anuntase ca vrea sa închirieze sau sa vanda cladirea. “La acel moment, Galeria Sabot se hotarase deja sa închirieze un spatiu în fabrica, ea fiind cea care a dat vestea mai departe despre disponibilitatea acestui loc.

Mai multe galerii, organizatii si artisti cautau atunci spatii de lucru, iar ideea de a contribui la crearea unui loc comun a venit destul de repede si de spontan”, adauga Corina. Celor de la Galeria Sabot li s-au alaturat si altii, astfel ca in doar cateva luni negocierile cu proprietarul s-au purtat pentru întreaga suprafata a fabricii, unde acum nu mai exista nici un spatiu neocupat.
“Pe parcurs, ideea initiala de a gasi doar un spatiu comun de lucru s-a dezvoltat foarte mult, astfel ca fabrica a devenit un spatiu multidisciplinar în care au loc evenimente din aproape toate domeniile artei si culturii contemporane (expozitii de arta contemporana în cele cinci galerii; performance-uri, spectacole de teatru si dans contemporan, happeninguri, concerte, ateliere (dans contemporan, contact improvisation, capoeira, percutie, teatru si marionete cu copii, ateliere de culoare cu copii etc.), proiectii de filme, dezbateri,
forumuri etc.

Smaranda Almasan – moda in fabrica
Singura reprezentanta a modei in fabrica este Smaranda Almasan, care si-a deschis aici
recent un showroom si un nou atelier. “Spatiul meu este unul foarte generos si luminos, situat la etajul patru. Momentan in showroom se afla piese din colectia toamna/iarna ’09/’10, dar curand voi lansa si primavara/vara 2010”, explica designerul. Smaranda nu are inca rodajul necesar pentru a-si fi format o clientela, dar prezenta ei in fabrica vine natural, creatoarea simtindu-se confortabil la intersectia dintre moda si artele vizuale. De fapt, partea financiara este pe planul doi, pentru moment. “Doresc sa cred ca piesele colectiilor pe care le prezint isi comanda singure beneficiarii si nu viceversa, asadar poate din cauza crizei, poate din cauza proiectului de pionierat in care sunt implicata, latura financiara este pe planul secund deocamdata”, ne marturiseste Smaranda Almasan. Cu toate acestea, si-a crosetat deja vise privind viitorul si, ambitioasa, nu se va simti confortabil decat atunci cand “cetatenii de pe Wall Street vor purta brandul Smaranda Almasan”. Caracterizata de un tip de ambitie creativa, productiva, Smaranda vede fenomenul modei la nivel mai degraba global decat local. De aceea crede ca avem nevoie “in primul rand de un sistem international, institutional si de promovare a designerilor romani”. “Lucrurile incep sa se confunde: fashion week-ul cu targul de moda, artizanatul cu accesoriul contemporan, tanda cu manda”, adauga ea.

Reconversia industriala, o rezolvare de succes
Cele mai multe din fabricile romanesti care au avut ghinionul sau norocul (depinde din ce punct de vedere privesti) sa fie amplasate in oras sau chiar aproape de centru s-au transformat in hoteluri, depozite sau au fost daramate pentru a-i face loc cate unui mall. Chiar daca in multe orase europene reconversia industriala starneste adevarate pasiuni ale opiniei publice, la noi s-a miscat prea putin in aceasta directie. Multe dintre spatiile industriale care ar fi putut fi daruite locuitorilor oraselor au fost scoase la licitatie de stat, din nevoia de recuperare a datoriilor. Cu atat mai mult este laudabila initiativa grupului Perom, care a inchiriat fabrica artistilor, in loc sa o vanda unui dezvoltator
imobiliar.

“Ceea ce este remarcabil este faptul ca initiativa Fabrica de pensule a început si continua sa fie una organica, de jos în sus, independenta. Toate activitatile si investitiile în spatiile individuale ale artistilor, galeriilor sau spatiilor de lucru din fabrica au fost realizate prin efortul individual al fiecarui membru”, spune Corina Bucea. Cum a reactionat publicul la acest proiect? “Publicul este mai mult decat pregatit pentru un asemenea proiect, pare sa empatizeze profund cu filosofia spatiului si sa nu fie speriat de un drum mai lung sau mai neobisnuit catre Fabrica de pensule fata de drumurile pe care le facea înainte catre gale­riile din centru”, puncteaza reprezentanta Fabricii de pensule.
Cei care pornesc spre acest spatiu trebuie sa vada insa dincolo de aparente. Chiar daca fatada fabricii a ajuns sa fie destul de degradata, interiorul sau este complet renovat si amenajat de membri.