Calendar Evenimente
Catalog Companii
Vanzari echipamente
Vezi toate anunturile Adauga anunt vanzare
Locuri de munca
Cele mai citite articole
Gala absolventilor UNAB 2010 zbor cu aripi frante catre lumea modei
Autor: Alina Lupu
Publicat: Joi, 09/09/2010 - 14:37
Vremea creatiilor vestimentare care alterneaza intre moda Si experiment artistic se pare ca nu a apus in cadrul universitatii de specialitate din Bucuresti, fapt demonstrat si anul acesta de cele mai multe dintre colectiile absolventilor de facultate si masterat. Tema indragita a fost de aceasta data una futurista, iar colectiile au fost desprinse parca dintr-un film SF, insa nu unul de cea mai buna calitate.
Ca si in editia de anul trecut, Gala absolventilor UNAB s-a desfasurat in aer liber, in incinta facultatii. Astfel spus, pe o scena improvizata in centrul curtii interioare, de jur imprejurul unei statuete de metal amplasata parca simbolic, un fel de Don Quijote de la Mancha in lupta cu morile de vant, au defilat un numar considerabil de colectii, creatiile absolventilor promotiei 2010, coordonate de profesorii Unda Popp, Doina Lucanu, Ioana Avram, Liliana }uroiu Udrea, Paula Barbu, Razvan Vasilescu, Oana Rosca si Sergiu Chihaia.
In ceea ce priveste colectiile, cel mai trist aspect l-a reprezentat faptul ca multe dintre acestea transmiteau senzatia ca au fost realizate doar cu scopul de a acorda creatorului o nota de trecere. Colectiile de diploma ar trebui sa reflecte nivelul de maturitate la care a reusit sa ajunga un absolvent, iar tinand cont de specialitatea in cauza, acestea ar trebui sa aiba la baza un concept bine definit, autorul lor ar trebui sa detina cunostinte temeinice legate de tipare, de modul in care se imbina texturile, simt cromatic dezvoltat, si cel mai important, capacitatea de a-si pune in practica ideile. Cu sprijinul profesorului coordonator, orice absolvent ar trebui sa ajunga sa poata sintetiza din multitudinea de idei creative pe cele mai valoroase dintre acestea, in maniera in care sa rezulte o colectie unitara, al carei concept de baza sa se poata deslusi cat mai limpede, si nu in cele din urma, sa aiba un target, sa se adreseze unui sector de piata real, nu doar sa reprezinte o „capodopera” fara utilitate.
Daca cerintele facultatii legate de aceasta din urma colectie nu sunt unele foarte exigente, absolventul ar trebui macar sa incerce sa isi forteze limitele si sa nu se rezume, precum s-a putut sesiza la multe colectii, la utilizarea unor materiale nepotrivite, executie si finisaje care lasa de dorit, lipsa unui mesaj bine definit, alegerea unor manechine neprofesioniste (sau cel putin total nepotrivite cu tinutele), incaltaminte aleasa necorespunzator, precum si alegerea unei muzici dintr-o cu totul alta poveste.
Multi dintre studenti au mizat pe forme ample, materiale neconventionale, culori stridente, de multe ori metalice cu tenta futurista, unii au apelat si la body painting si tematici precum dansatoare de cancan, femei razboinice, siluete cocotate pe picioroage etc., toate acestea cu scopul de a epata, insa aspectul final a fost adesea acela al unor forme fara fond. S-au putut observa colectii care te puneau in dificultatea de a deslusi menirea lor, iti confereau o stranie senzatie ca nu te afli in fata unor prezentari de proiecte de diploma in cadrul sectiei MOD~, ci la un carnaval, teatru al absurdului sau chiar pe un platou de filmare a unei parodii SF.
In ceea ce priveste organizarea, o schimbare pozitiva o reprezinta prezenta nu doar a celor implicati direct in acest eveniment si a catorva rude sau prieteni, ci si a presei de specialitate. Un alt aspect favorabil a fost si explorarea altor modalitati de manifestare in moda, altele decat mereu invocatele catwalks, precum organizarea unor expozitii de visual merchandising, cat si a unor proiectii de filme pe diverse tematici: Divio Kham (Soare naravas) - proiect realizat in colaborare cu comunitatea rroma din Ramnicu-Valcea. Scopul a fost cunoasterea si interpretarea acestui tip de costum intr-o colectie moderna (Maria Rusu) sau Streetizen, un experiment Harajuku (Mirela Tache). Au mai avut loc si ateliere interactive: Pet lovers, realizat de Sonia Stefan in colaborare cu Centrul de „Adoptii Pisici si Catei”, manifest pentru animalele fara stapan sau Fluture de cafea (cafenea interactiva a carui target il reprezentau femeile cu forme pline trecute de 40 de ani), concept datorat Simonei Simon.
In randul celor care au incercat sa isi asume statutul de absolventi de moda si si-au propus sa realizeze tinute pentru locuitorii acestei planete chiar daca adeseori nelipsite de „licenta poetica” de rigoare se numara:
Alexandra Calafeteanu: Lexem
Expusa pentru prima data in cadrul evenimentului Cluj Fashion Week in luna aprilie a acestui an, colectia „Lexem” se distinge prin asocierea de forme rigide si presarate cu motive geometrice si cu elemente involburate si transparente, feminine si delicate. Cromatica contribuie la starea pozitiva transmisa prin tonuri de gri aproape metalice puse in contrast cu albastru indigo si orange. In completarea tinutelor, Alexandra propune si o serie de incaltari realizate in combinatii de piele ce pastreaza aceeasi nota optimista.
Andreea Burloiu: Identikit
Prin intermediul colectiei de diploma, Andreea si-a propus sa exploreze relatia dintre mediul urban si peisajul natural, respectiv sa imbine procesele industriale cu tehnicile manualitatii. Astfel a rezultat o colectie in care o serie de structuri abundent utilizate incearca sa trezeasca privitorului amintirea elementelor din mediul natural. Natura isi cauta identitatea in sufletul omului si ia diverse forme in vesmantul acestuia prin decupaje meticulos realizate si redate in alb, bejuri, lila.
Ana Petrencu: Deux ex machina
Conceptul colectiei „Deux ex machina” porneste de la ideea realizarii unui echilibru intre cele doua lumi paralele: cea creata de mintea omului (aparenta; lumea imaginara, ireala distructiva) si cea reala (apartenenta). Pentru a se pastra o limita, un echilibru intre aceste doua lumi care nu sunt chiar atat de paralele precum par, ni se propune o „uniforma de armata” care sa slujeasca in lupta defensiva dusa intre realitata constructiva si irealitatea distructiva. Uniforma contine astfel „arme” de aparare: aripi care simbolizeaza libertatea, interpretare a armurii ca scut de protectie impotriva agresivitatii subconstiente si constiente, precum si accesorii pentru cap ca semn de apartenenta la acelasi grup. Personajul propus are o silueta androgina, iar a sa uniforma este traversata de o serie de plieri de material meticulos realizate, maneci ce fac trimiteri la zbor, toate acestea evidentiate printr-o cromatica vesela si puternica.
Simona Simon: Fluture de cafea
Numele colectiei reprezinta un elogiu adus femeii, perceputa ca o entitate inefabila si complexa, care asociata cu un fluture s-a „metamorfozat” odata cu trecerea timpului, pentru ca in final sa ajunga la apogeul maturitatii si diversitatii sale. In ceea ce priveste „cafeaua”, femeia este comparata cu savoarea si unicitatea aromei pe care aceasta o are, ce se regaseste si din punct de vedere cromatic in cadrul colectiei adresate doamnelor cu varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani, cu forme ceva mai voluptuoase, insa nelipsite de farmec si senzualitate.
Interesant de mentionat au fost si propunerile de visual merchandising ale absolventelor Daniela Moroianu si Lavinia Pop.
Daniela Moroianu: Night Underwatter
Proiectul realizat de Daniela Moroianu ia nastere intr-un moment in care pe plan local incepe sa se constientizeze necesitatea de ridicare a standardelor ce tin de visual merchandising la nivelul conceptelor internationale. Intrucat se realizeaza din ce in ce mai mult faptul ca vitrina unui magazin poate avea un impact deosebit asupra clientului, iar unicitatea reprezinta un atu in relatia cu concurenta, Daniela propune o noua forma de prezentare a produselor vestimentare aflate in universul comercial. Conceptul vestimentatiei porneste de la forma duala pe care o tinuta o poate avea: cea initiala de obiect vestimentar, precum si capacitatea sa de a-si insusi proprietatile unei instalatii artistice. Pentru vestimentatie s-au utilizat materiale foarte rigide completate de organza, voaluri si tulluri, acestea fiind transpuse intr-un univers subacvatic prin intermediul unor proiectii de imagini.
Lavinia Pop: Human-up
Lavinia vine cu o propunere de instalatie artistica in spatiul comercial, un concept inspirat din arta moderna: Pop-up Art, tablourile artistului Gustav Klimt, precum si tehnologia bazata pe principiul LED. Personajele, adica manechinele, sunt realizate din lemn si traversate de imperfectiuni obtinute prin ciopliri pentru a sugera o anumita materialitate. In vitrina se utilizeaza diverse efecte vizuale cu influente cultural-artistice si de high tech.
Un alt aspect bine-venit il reprezinta lansarea site-ului Young Romanian Designers, o galerie virtuala destinata designerilor absolventi ai universitatilor de specialitate.
Alternanta intre functional si nonfunctional, intre moda si experiment artistic, cu o balanta mereu favorabila pentru experiment, de multe ori nici acesta foarte fericit realizat, bantuie scoala de moda de la Bucuresti de multa vreme, dar sa speram ca odata cu trecerea timpului va deveni doar un mit pentru cadrele didactice si aspirantii la statutul de designer vestimentar.
Revista Dialog Textil
Interviul lunii
Editorial
Newsletter
In fiecare luna echipa revistei Dialog Textil trimite pe email abonatilor cele mai importante stiri din domeniul industriei de textile si confectii.
Aboneaza-te la newsletter pentru ca ACUM trebuie sa stii mai mult



Moda si lucrari de diploma
anonim (neverificat) — Lun, 11/10/2010 - 11:00Am citit cu mare atentie articolul si in multe privinte as tinde in a va aproba, insa nu pot sa nu remarc faptul ca nu ati tinut cont de niste aspecte esentiale in momentul in care ati criticat nivelul colectiilor. Ca sa fiu mai precisa am sa va reamintesc ca o colectie vestimentara se rezuma in fond si la urma urmei la un buget, iar atunci cand se pune problema prezentarii unei colectii cu ajutorul unor manechine profesioniste, sincer nu le vad pe acestea facand acte de caritate si prestand gratis. Acelasi lucru se intampla cu accesorizarea (genti, incaltaminte) care este una costisitoare si lista ar putea continua. In alta ordine de idei, mi-as permite sa va atrag atentia asupra unui mic aspect: un designer vestimentar nu este prin definitie un constructor de tipare, deci, atunci cand se pune problema unor cunostinte temeinice de constructie a tiparului, ar fi de preferat a nu se incurca cele doua specializari complet diferite. Evident ca este ideal ca un designer sa-si poata confectiona singur produsul, dar acesta nu va fi niciodata un produs finit de exceptie, asta numai in cazul in care tanarul artist ajunge sa absolve o a doua specializare, cea de tiparist si de ce nu, o scoala post liceeala, de modelier/gradator/confectioner/etc.
Cat despre forma fara fond, produsul fara adresabilitate, da, aici as putea sa va aprob intru totul.
Eu zic ca munca depusa de catre absolut toti acesti tineri este demna de respect, cel putin (sau macar) pentru efortul depus. Valoarea fiecaruia in parte se va demonstra cu timpul si se vor cerne singuri de-a lungul anilor. Sunt foarte multi absolventi cu diploma de designeri care se reorienteaza si sa stiti ca mutli nu o fac din incompetenta, ci din imposibilitatea de adaptare la cerintele uneori absurde ale angajatorului, ale productiei de serie si lista poate continua. Nu cred ca ar trebui blamata metoda de predare din facultatile noastre (in fond mi se pare imperios necesara o abordare fantezista, creativa, fie ea chiar de scena sau nefunctionala) ci mai degraba ar trebui aratati cu degetul toti acei antreprenori romani care se lanseaza in afaceri cu haine si dicteaza intr-un mod nu diletant ci de-a dreptul stupid, o creatie de serie croita dupa criterii neprofesioniste, de multe ori inestetice, dupa chipul si asemanarea lor. In Romania trebuie educat consumatorul iar antreprenorul sa-si mai stopeze goana nebuna dupa profit, incercand sa nu mai scoata pe piata haine de proasta calitate. Multi dintre acestia nu au nici cea mai vaga notiune despre concept, brand, etc. singurul lor criteriu fiind : fara manopera, tesaturi ieftine, fara accesorii, minim de investitie si maxim de profit. Rostul scolilor este de a dezvolta partea creativa, iar formarea si slefuirea profesionala se va realiza pe parcurs, cu concursul implicit al angajatorului care ar trebui sa investeasca sume decente in departamentele de creatie si lista poate continua. Dar mai avem muuuult pana sa ajungem la un nivel la care afacerile romanesti in materie de moda sa ajunga la un nivel profesionist.
Publică un comentariu nou