Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Mihaela Maier

Publicat: Joi, 09/09/2010 - 14:26

Atunci cand vorbim despre moda romaneasca tanara, despre exercitii de debut si gale de absolvire, trebuie sa luam in considerare faptul ca ne aflam pe un teren subred, instabil, malos. Tocmai de aceea, specialistii par sa isi concentreze mai mult ca oricand atentia inspre aceasta directie. Cei cu adev+rat talenta}i trebuie reperati la timp.

Clujul a gazduit la sfarsit de iunie cea de-a16-a gala a absolventilor Universitatii de Arta si Design, sectia Design Textil. Ceea ce face ca acest eveniment sa fie unul important pentru industria modei este faptul ca scoala clujeana s-a remarcat in ultimii ani ca fiind cea mai buna institutie de invatamant in moda din Romania.

Cineva a spus ca anul 2009-2010 a fost unul de o mare insemnatate pentru moda romaneasca. Avem cinci facultati de moda, zeci de designeri dornici de afirmare, avem patru Fashion Week-uri si multe alte evenimente auxiliare, demne de luat in considerare. Fenomenul “Romanian Fashion” capata proportii din ce in ce mai mari, dar suntem oare pregatiti pentru asta? In ciuda faptului ca industria capata proportii, cei mai multi dintre absolventi parasesc scolile nepregatiti pentru a intra in joc. Cu o incarcatura emotionala predominata de anxietate, studentii contureaza moodboard-uri din ce in ce mai sumbre.

Mi-am propus ca de aceasta data sa folosesc cat mai putine nominalizari si critica individuala. Si asta pentru ca toate cele 36 de colectii prezentate la Cluj au nespus de multe puncte comune. Este ori o consecinta a dogmelor studiate, ori o foarte mare apropiere psihologica si de imaginar. Cu toate astea, reusesc fara doar si poate sa isi pastreze individualitatea.

Am descoperit faptul ca spatiul urban continua sa influenteze creatia. Iar modul in care tinerii artisti percep spatiul urban si interactioneaza cu acesta ne releva un prezent intunecat si un viitor si mai intunecat. Ni se vorbeste despre un mediu aglomerat, poluat, care genereaza senzatii de sufocare, un mediu care determina artistii sa dezvolte solutii alternative de atenuare a efectelor negative. Haina se indeparteaza de functia estetica, contemporana, redobandindu-si rolul primordial, de protectie. In contextul acestui tablou apocaliptico-hollywoodian, designerul resimte nevoia de intoarcere la valorile traditionale, care insufla stabilitate si trainicie. Inspirata de lucrarea lui Constantin Brancusi, “Zborul”, Harsan Natalia a preluat formele ovoidale si cilindrice pe care le-a integrat designului pentru a dezvolta un efect optic de vesmant-protector. Florina Farcas a preluat elementele de inspiratie folclorica direct din portul traditional al ciobanasului romantat, mizand pe contrastul dintre organic si high-tech. Andreea Cavadjan s-a folosit de latura sensibila a folclorului romanesc, „Mitul ielelor” fiind sursa de inspiratie ce a condus la conturarea unor personaje misterioase, simbolice, mitice. Surprinsi intr-un prezent al conflictului permanent, tinerii artisti sunt dornici sa creeze povesti. Povestile lor textile proiecteaza noi personaje care anuleaza sau, dimpotriva, accentueaza anxietatea existentiala despre care pare sa ne vorbeasca fiecare cusatura in parte. Avem personaje diafane si atemporale la Alexandra Ivascu. Drapaje, fronsaje, aplicatii de cristale, broderii metalice, bijuterii atipice – toate acestea contureaza o imagine idilica a femeii, o imagine desprinsa din mit. Beata Laszlo, pe de alta parte, propune un personaj psihotic, inspirat de filmele lui David Lynch, stilizat si depersonalizat prin plasarea unei masti in forma de cap de iepure pe post de accesoriu capilar. Personajul Dianei Flore este intunecat, violent, sadomasochist. Tensiunea fizica si psihologica din planul real sunt traduse de catre designer prin intermediul vesmantului, generand o garderoba dominata de elemente fetisiste. Monica Pintea paraseste prezentul sumbru si se teleporteaza intr-un trecut apropiat, mai vesel, mai glam. Lumea artistica a newyork-ului optzecist a inspirat designerul la nivel morfologic, de silueta si volumetrii. Silueta Y, cu umeri accentuati si talie cambrata, a fost prezenta, de altfel, in multe dintre colectiile ce au defilat in seara de 26 iunie, la Cluj Napoca.

Faptul ca designerii simt nevoia sa adapteze vestimentatia la miscarea generala de tehnologizare este evident, dar nu si necesar. Ca si geometriile exagerate, structurile cu aspect high-tech predomina moda tanara din Romania. Din ce in ce mai multi absolventi aleg sa se foloseasca de materiale sintetice, peliculizate, cauciucate, lucioase, in culori metalizate, neprietenoase. Un alt aspect care favorizeaza si hraneste aspectul rece si experimental al colectiilor de debut. La fel ca si silueta Y, constructia prin deconstructie este un exercitiu la care au recurs multi dintre absolventi. Prin reconfigurarea, reinterpretarea si reasamblarea obiectelor si a functiilor, desig­nerii propun noi morfologii vestimentare. Alexandra Puscau reformuleaza corsetul medicinal pentru a crea zone protectoare in vesmant. Octavian Bereczki si-a dezvoltat conceptul pornind de la haina utilitara, pe tiparul careia a configurat un tip de vestimentatie urbana. Simona Zadic reinterpreteaza geaca aviator si camasile cadrilate pentru a experimenta compozitional. Raluca Valean s-a folosit de elemente de drapaj specifice antichitatii grecesti pentru a da nastere unor piese sculpturale. Este loc si pentru putina joaca in tot acest tablou nihilist.

Lucian Broscatean a participat in seara galei cu un dublu rol: acela de absolvent masterand si de preparator universitar. Impreuna cu Tatiana Strambovschi, de asemenea absolvent masterand, cei doi si-au prezentat la Cluj colectiile pe care publicul de specialitate le cunostea inca de la Iasi, de la Romanian Fashion Week. Lucian a ramas fidel stilului care l-a consacrat, avangardist si arhitectural. Multi ar spune ca se repeta, eu as spune ca mai degraba construieste. Caramida cu caramida, fiecare colectie a desig­nerului vine ca o confirmare a semnaturii brandului, ca o consolidare a liniei proprie.

Seara a fost inchisa cu colectia de lenjerie intima a brandului Jolidon, cel care sustine de ani buni Universitatea de Arte si Design din Cluj.

Volume dezvoltate, insertii de materiale, contraste de suprafata, transformari de tipar, reinterpretari, print digital – acestea sunt elementele care ar defini, prin generalizare, propunerile de anul acesta ale absolventilor clujeni.

Este o directie destul de greoaie pe care trebuie sa o privim ca atare, pentru ca ea nu a predominat doar podiumul clujean. Ea predomina intreaga moda tanara si de debut din Romania.