Calendar Evenimente
Catalog Companii
Vanzari echipamente
Vezi toate anunturile Adauga anunt vanzare
Locuri de munca
Cele mai citite articole
Oul sau gaina?
Autor: Amelia Turp Balazs
Publicat: Joi, 17/03/2011 - 15:00
Am plecat la Tinimtex Mamaia (targ de confectii, ca de moda ar fi mult spus) ca sa ma lamuresc si m-am intors mai confuza decat inainte. Am crezut ca este vina producatorilor, pe care i-am acuzat de multe ori pentru colectiile triste si plictisitoare pe care le vedem in magazine, dar am avut o revelatie: de vina nu sunt producatorii, ci piata! Din discutiile cu furnizorii de taioare, care au reprezentat de fapt marea majoritate a expozantilor la Tinimtex, am realizat ca, de fapt, acestia ar vrea sa mai schimbe cate ceva, dar reticenta clientelor ii face sa dea inapoi de fiecare data cand se pune problema unei culori mai indraznete sau, Doamne fereste, a unui stil mai aparte. Nu este prima data cand imi trece pe la urechi teoria aceasta, pare-se ca doamnele noastre sunt traditionaliste si cand vine vorba de lenjeria intima, chiar daca nu umbla cu ea la vedere! Cineva din industrie imi povestea despre reticenta clientelor de a da bumbacul pe microfibra si negrul pe turcoaz sau orice alta culoare mai vie!
De ce i-ar interesa pe producatorii nostri aspecte care tin de tendinte, styling, design, daca pentru clientul final nu conteaza decat Maria-Sa compleul? Cu riscul de a transforma Romania intr-o tara de functionare, se merge inainte cu piesa de rezistenta a pietei romanesti.
Intr-un interviu din numarul acesta, Mayouri Sengchanh de la Carlin International, cel mai vechi birou de trend din lume, spunea ca „tendintele sunt menite sa analizeze nevoile si asteptarile consumatorilor finali si nu invers!“. Axioma aceasta este valabila si de netagaduit si tine de simpla logica a raportului cerere/oferta. Nu poti, oricat ai vrea, sa le oferi clientilor altceva decat ceea ce-si doresc ei. Poti sa incerci, daca ai bani si timp de pierdut, dar ideea este sa te pliezi pe cerintele publicului pe care ti l-ai ales. Or, daca acesta vrea compleuri, atunci compleuri sa fie!
Dezavantajul in aceasta lume terna a uniformelor de birou este ca cei care vor sa arate altfel raman cu foarte putine optiuni.
Revista Dialog Textil
Interviul lunii
Editorial
Newsletter
In fiecare luna echipa revistei Dialog Textil trimite pe email abonatilor cele mai importante stiri din domeniul industriei de textile si confectii.
Aboneaza-te la newsletter pentru ca ACUM trebuie sa stii mai mult



Dar cine spune ca romanca vrea compleuri?
mara alexiu (neverificat) — Lun, 21/03/2011 - 09:35Dar cine spune ca romanca vrea compleuri? De cine este demonstrata aceasta cerere? Ce studii fundamenteaza decizia de a umple un targ cu compleuri? Cine sunt buyerii acestui targ de imbracaminte (de altfel o prezenta veche pe piata targurilor, fiind la a49-a editie si tot sub patronajul CCINA si al federatiei patronale de specialitate-FEPAIUS).
Intr-o societate a mall-ului, a informatiei in timp real, acest targ pare desprins din scenariul sumbru-gri al comsomolismului. Face un imens deserviciu pietei de moda din Romania care se structureaza ff greu, fiind veriga lipsa (desi fundamentala) dintr-un sistem real al modei. Astfel consumatorul ajunge sa fie obligat sa cumpere aceste produse negasind altceva la preturi accesibile lui. Desigur ma refer la acel consumator din micile orase ale acestei tari debusolate intru-totul.
Va sugerez sa accesati arhiva DT din anii '90 si sa vedeti ce continuitate gri are acest targ. Ani la randul presa de specialitate l-a tolerat, ca fiind nesemnificativ, o ramasita a targului de contractari nationale de la Neptun. Din anii '80 s-a demonstrat lipsa de clasa a cumparatorilor profesionisti, absenta unei scoli de comert, specializata pe moda. Merceologia de la ASE este importanta ca si departament. Dar cursul de estetica produselor nu este suficient pentru a-i face pe buyerii unui targ de produse de moda sa fie cu informatia la zi, sa fie profesionisti prin practicarea achizitiilor de calitate si constienti de faptul ca sunt o veriga importanta intr-un sistem al modei. Nocivitatea acestui targ este evidenta daca stai sa faci un exercitiu de imaginatie simplu: cohorte de functionare femei, cu varste intre 25-55 ani, de la posta, primarie si banca, din micile orase ale Romaniei si realitatea mult mai colorata, ca si in anii '90, tot de la secund hand, desi incet, dar sigur, prin politica de pret a multinationalelor de moda, se va ajunge si la aceasta masa critica de consumatori. Practic, nocivitatea targului demonstreaza axiomatic, ca orice incremenire in proiect=prostie.
Publică un comentariu nou