Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Amelia Turp Balazs

Publicat: Mie, 22/04/2009 - 14:57

Dorel Boris Simiz, general manager al Pandora Prod, se ocupa, impreuna cu fratele sau, de administrarea uneia dintre cele mai mari afaceri cu confectii de la noi, cu 1.500 de angajati in trei unitati de productie, o capacitate de 140.000 de produse/lunar, proiecte de dezvoltare pe piata interna si clienti de top pe cea externa.

Directorul general al fabricii focsanene nu este doar o persoana norocoasa, pentru ca a mostenit o afacere de la parinti, ci si un om educat, cu studii de comert, bine-informat si ancorat in realitate. Pandora Prod exporta 95% din productie. Din putinul care merge pe piata interna, s-au pus bazele unei strategii de dezvoltare de magazine: in prezent sapte. Perioada mai delicata prin care trecem a modificat planurile pentru 2009, care vizau deschiderea a inca 15 unitati.

Vi s-au modificat planurile pentru acest an?
Date fiind conditiile de pe piata, ne-am oprit expansiunea pe piata interna. Vrem sa vedem ce se intampla si speram ca dezvoltatorii sa mai scada chiriile, pentru ca suntem cu totii in aceasta situatie. S-au demarat niste proceduri, urmeaza sa vedem cine accepta, cine nu. Anul acesta vom mai deschide totusi inca un magazin la Grand Arena, in sudul capitalei, fiind vorba de un contract in derulare de anul trecut.

Cum merge celalalt magazin din Bucuresti, din zona Vitan-Barzesti?
Trebuie sa intelegeti ca, acum doi ani, se gaseau foarte greu spatiile comerciale de calitate. Acum suntem in cealalta situatie: developerii sunt cei care ne suna, vin cu preturi la jumatate, este un moment care, dintr-un punct de vedere ne avantajeaza: oferta este mult mai mare, dar nu putem inca sa ne aruncam in investitii. Vom studia foarte atent locatiile, pentru a vedea numarul de vizitatori ai fiecarui mall, pentru ca la Vitantis avem mari surprize. Am inteles ca unele companii deja renunta la spatii.

Lucrati lohn simplu sau productie mai complexa?
Lucram un semi-lohn, unde noi punem doar accesoriile, dar am inceput sa lucram si FOB. Acum si structura clientilor este diferita: avem atat clienti de top cat si de structura medie. In prima categorie intra Burberry, Moschino, Chloe, mai nou Valentino, iar in cealalta, cu toate ca pentru noi toti sunt importanti, vorbim de Benetton, COS de la H&M, River Island, Reiss, iar mai nou suntem in contact cu cei de la Next, cu care de fapt am mai lucrat timp de multi ani, si pentru care vom incepe sa lucram FOB.

Unii retaileri nu mai vor sa investeasca mult in partea de dezvoltare de produs. Este asadar FOB-ul o solutie pentru producatorii romani…
Poate ca nu s-ar fi lucrat niciodata lohn daca piata din Romania nu avea o anumita specificitate: industria nu a fost dezvoltata pe orizontala. Lohn-ul are avantaje si dezavantaje. Riscurile sunt mai mici, dar si pretul este pe masura. Pe de alta parte, piata FOB are un avantaj de pret, dar si riscurile sunt mai mari, trebuie sa dezvolti departamente de achizitii.

Si sa dispui de lichiditati pentru a face aceste achizitii…
Sigur, trebuie sa ai capital. FOB-ul reprezinta cam 70-80% din piata globala. Cu exceptia Romaniei si a catorva tari din jur, nu se discuta de lohn sau CMT. Daca ne gandim la ceea ce au de facut fabricile noastre, primul pas ar fi sa ne indreptam spre servicii cat mai complexe, pentru ca nu mai suntem foarte ieftini. Avem la indemana piata de fast-fashion, unde tendinta este de a nu aloca bugete decat daca se vinde un anumit produs, deci vor fi multe ordere test, care se vor face aproape. Aici noi suntem avantajati. Iar faptul ca este o perioada criza poate fi, de asemenea, un avantaj, deoarece retailerii tin bugetele in frau, nu mai comanda cantitati mari si cer termene de livrare foarte scurte. Pe de alta parte este lupta cu costurile. In opinia mea, costul va fi principala componenta a transferurilor de capital dintre Europa de vest spre tarile unde se face productie. Criza este de fapt o reasezare a industriilor sau afacerilor dupa o alta politica, iar componenta principala va fi costul.

Cum ati simtit criza?
Criza s-a suprapus peste ceea ce insemna, de fapt, golul de fabricatie dintre sezoane. De aceea trebuie stabilit foarte clar cat se datoreaza crizei si cat este un lucru care se intampla an de an. Noi am trecut momentul. Daca luam o definitie a crizei si incercam sa gasim o logica asupra actiunilor care se intampla in momentul in care te afli in criza, putem gasi si un raspuns la intrebarea “cat va dura”: atat timp cat dureaza reasezarea pe alte principii de business.

Pana cand aveti comenzi?
Avem comenzi certe pe urmatoarele patru luni de zile, dar capacitatile noastre sunt rezervate de clienti pana la sfarsitul lunii septembrie. In acest moment nu suntem o fabrica cu probleme, avand siguranta unor comenzi. Noi ne-am angajat agenti pe piata Marii Britanii, cetateni englezi, al caror rol este tocmai acela de a prezenta colectii clientilor, de a tine legatura cu acestia si de a intermedia comenzile catre fabrica. Cunoastem mai bine piata din aceasta tara, deoarece am lucrat timp de opt-noua ani pentru Marks&Spencer, pana la plecarea lor in China.

Acum nu mai lucreaza nimic la noi?
Foarte putin. Am inceput o comunicare cu ei pentru colectia “Per Una”, sa speram ca vom avea si ceva comenzi, le-am prezentat o colectie. In acest moment magazinele plaseaza si direct la companii romanesti, nu mai exista acea neincredere, am dovedit ca putem face fata.

Dar se sta in continuare cu tehnicienii straini in sectie...
E normal, pe undeva, ca cel care investeste in tesatura sau accesorii sa isi ia niste masuri de precautie si sa apeleze la serviciile unui technician. Noi am preferat sa apelam la o companie din Germania, GTZ, cu care avem o colaborare pentru tot anul, cu intentia de reorganizare a productiei si cresterea calitatii. Deja am finalizat o fabrica si vom trece la cea de-a doua.

Am auzit de unitatI mai mici care au mai inchis…
Trebuie sa te intrebi ce ii oferi unui client, ce te face atractiv? Capacitate, calitate, un serviciu complet, produs integrat? In functie de ceea ce oferi, te intrepti spre anumiti clienti. Eu le-as recomanda fabricilor mici sa mearga spre calitate ridicata, deoarece acesta este un segment care nu pleaca usor din Europa de est. Noi am uitat sa facem oferte catre clienti, sa pregatim si sa prezentam colectii, am devenit putin apatici.

Pentru ca clientii ne bateau tot timpul la usa, nu-i asa ?
Acum clientii nu mai vin si este normal, pentru ca asteapta sa vada ce se intampla, ce se vinde. Este important sa nu stam pe loc, sunt fonduri venite prin ministerul IMM-urilor, al turismului. Sunt sute de magazine mici din Franta care cauta fabrici mici unde sa produca. Pentru a prelua acea productie trebuie sa fii tot timpul pe piata, sa afle lume cine esti, paote prin intermediul unor agenti. Chiar daca sunt firme care nu au bani sa mearga la targuri, trebuie sa stie ca ministerul IMM-urilor ofera fonduri in acest scop.

Este importanta tehnologia in performantele unei afaceri de confectii?
Avem un departament de organizare a productiei si muncii. Am cumparat un soft cu tot ceea ce inseamna timpii si fazele de efectuare a unui proces tehnologic, raportam timpii nostri la cei internationali. Un al doilea soft este legat de evidenta pe faze, operatiuni, unde se poate sti cat a lucrat fiecare muncitor.

Si care este concluzia?
Inca n-am ajuns la timpii internationali, suntem undeva in urma cu 10%. Pierdem mult timp in organizarea procesului de fabricatie si in special pe planul de introducere a modelelor in fabricatie. Cand lucrezi lohn, primesti de la client foarte multe accesorii sau informatii, iar daca nu vin in timp util, iti ramane putin pentru pregatirea productiei. Suntem nevoiti sa reactionam foarte repede.

Aveti un sistem prin care sa ii premiati pe cei mai harnici dintre angajati?
Exista un fond de premiere, dar tinem cont si de alte elemente, cum ar fi interesul angajatului, dorinta lui de a se implica, disciplina si altele. In principiu, premiem grupul, mai putin individul, pentru ca este vorba de un “sport” in echipa.

Va promovati brandul propriu, Pandora?
Putin, am inceput cu cateva mesaje, mai mult in zona in care avem magazinele. Pentru ca ne adresam, in mare parte, pietei externe. Dar probabil ca in urmatorii ani vom investi mai mult.

Cum au fost vanzarile?
Au scazut cam cu 30% fata de perioada similara a anului trecut. Toate magazinele au mers pe profit, pana in ianuarie/februarie. Volumul de marfa in aceasta perioada nu a fost mare, deoarece nu facem cantitati mari, iar de aici probabilitatea sa ramana solduri este mai mica. Nu facem parte dintre cei care produc pentru solduri.