Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Amelia Turp Balazs

Publicat: Mie, 22/04/2009 - 15:05

De curand, Siretul Pascani a pus in functiune, cu ajutorul Landau, o linie de fabricatie geogril de la LIBA. Este prima initiativa de acest fel din tara noastra, care demonstreaza ca ”...nu suntem doar masina de cusut a Europei, ci suntem capabili sa lucram si textile inteligente”, dupa cum puncteaza Marciana Carlan, director tehnic la Landau.

Despre criza ca reasezare a pietei si despre efectele sale negative, amplificate de o presa pregatita sa speculeze orice, am discutat cu Marciana Carlan, director tehnic la Landau si o puternica sustinatoare a textilelor inteligente, produse inovatoare, care ar putea sa faca diferenta dintre noi si ceilalti.

Sunteti afectati de criza?
Pe mine, personal, ma deranjeaza modul in care aceasta criza se “promoveaza” pe canalele mediatice. Cred ca a fost “ajutata” de media. In momentul in care clienti de-ai nostri ne spun ca au comenzi si sunt ocupati, in presa se scrie mare ca suntem in criza. Iar in confectii, criza nu este de acum.

Ce a lovit mai mult in confectionerii romani pana acum?
Cred ca cine isi gandeste afacerea pe o perioada de timp mai indepartata, face tot ceea ce poate ca aceasta sa mearga bine. Cine a gandit-o pe termen scurt, s-a orientat deja spre alte domenii si, parerea mea, oricum ar fi iesit din aceasta industrie. Acei investitori au stat cat s-a castigat mult si au plecat in urmatorul domeniu care promitea castiguri bune. Pe partea de broderie, clientii nostri ne-au spus ca nu s-a modificat ceea ce primesc ei ca si comanda de la clientii din confectii. Modificari au fost acum doi ani, cand a inceput o stabilizare a pietei si o sortare a fabricilor. Eu asa vad criza de fapt, ca pe o reasezare a pietei. Cine a avut grija de clientii sai si s-a straduit sa aiba o colaborare buna cu ei, a investit si in utilaje, din ceea ce s-a putut, lucreaza in continuare. Chiar daca au pastrat doar mostrarea sau seriile mici, sunt producatori care au castigat alti clienti, pe aceste nise. Cunosc cazuri de fabrici care lucrau lohn extern si au reusit sa renegocieze cu clientii lor si au crescut pretul, fapt care demonstreaza ca acel client nu a venit neaparat in Romania pentru ca este ieftina, ci si pentru ca se produce calitate.

Este necesar, in acest moment, sa iesi mai mult pe piata, sa cauti clienti?
Foarte multi confectioneri au stat la mana intermediarilor, fara a-si pune problema ca este necesar sa-si caute ei clientii. Noi avem avantajul ca suntem aproape de piata europeana si ca avem o traditie in domeniu. Dar va trebui sa invatam sa mergem si noi dupa clienti. Sunt multi care au facut-o deja.

Cum simtiti piata in acest moment, s-au inchis fabrici?
Nu stiu daca s-au inchis recent. Nu pot sa zic ca acum primim mai multe semnale de acest fel decat anul trecut, dimpotriva. De aceea, repet, nu inchide cine face confectii ca meserie, din pasiune, din traditie. Sunt multi oameni veniti din alte branse, care au inceput o afacere cu confectii pentru ca se castiga foarte bine la un moment dat. Intr-adevar, poate ca s-au inchis cateva firme italiene, din vestul tarii: acestea au fost primele care au venit, dar si primele care au plecat. Oricum, ei si-au pastrat operatiunile speciale in Italia, iar aici efectuau doar ceea ce era mai simplu.

Credeti ca a scazut lohn-ul?
Ceea ce am remarcat de vreun an este ca a scazut lohn-ul extern, dar a crescut cota unui lohn romanesc. Adica branduri locale, cum sunt TinaR, Gotech sau Bigotti, care nu au fabrici proprii, dau comenzi in tara. Se face un outsourcing, anumite operatii sau produse mai simple se lucreaza in localitati mai indepartate ale tarii.

Ce acoperire aveti in Romania, ce cota de piata?
Pe partea de brodat reprezentam firma ZSK, cu care avem o cota de piata de 80%. Mai vindem si aparate laser pentru debitarea aplicatiilor de broderie de la SEIT. Pe partea de sisteme automate de proiectare, gradare si incadrare, este mai greu de spus. Aici reprezentam firma Gerber, dar cred ca avem o cota de piata mai mica decat Lectra, care este o firma europeana. Mai avem masini de preformat pentru camasi de la Ewatex, masini de matlasat Dahmen, prese de termocolat de la Mayer si multe altele. Chiar daca unii producatori si le-au cumparat la mana a doua, tot noi le asiguram service si le vindem piesele, ii ajutam cum putem.

Masinile de brodat merg si la confectioneri?
Sigur, pe langa broderia ca serviciu separat, sunt multe fabrici care si-au achizitionat astfel de masini, producatori de camasi, de confectii sport, chiar si de confectii de dama. Depinde de politica firmei.

Cum a crescut Landau de la venirea in tara? Care a fost cea mai buna perioada?
Incepand din 1992 pana in 1997, cand piata era goala. Pe atunci aveam si Durkopp Adler. A fost perioada cand marii confectioneri s-au “impartit” in mai multe fabrici. Dar am vandut bine si in ultimii ani, mai ales in industria textila.

Se mai fac investitii in industria textila?
Sigur, anul trecut am avut o mare realizare la Siretul Pascani, unde am vandut o linie de fabricatie LIBA pentru geogril, textile tehnice. Pe intelesul tuturor, sunt plase care se folosesc in constructia de drumuri, la terasari, la tencuieli. Toate aceste produse sunt textile, au la baza un tricot din urzeala, care se introduce intr-o baie si se peliculizeaza cu bitum sau cu PVC. Linia a fost pusa in functiune anul acesta. Sunt foarte multumita, deoarece acum Siretul este prima fabrica din tara si printre putinele din regiune care lucreaza acest produs. Acest lucru dovedeste ca romani nu sunt doar “masina de cusut a Europei”, ca putem sa facem si lucruri inteligente.

Cum au mers vanzarile in 2008?
Pot spune ca bine: pe langa ceea ce v-am spus mai devreme, am vandut si masini de brodat, care sunt constante. Tot pentru industria primara, am vandut un utilaj de produs fir de polipropilena, care are folosinte multiple, in diverse domenii de activitate, de la centuri de siguranta, franghii, curele pentru genti, saci „big bag“, plase pentru agricultura etc. Industria textila nu inseamna strict ceea ce poarta omul, dar la noi inca se stiu prea putine despre textilele tehnice.

Cum va afecteaza piata second-hand-urilor?
Cred ca cine vrea sa-si cumpere la mana a doua, o va face. Cu greu poate fi convins sa faca altfel. Ca se duce sa si le ia din Franta sau din Romania, tot noi le asiguram service. Ca si servicii, ne ocupam de punerea in functiune a masinilor, instalare, scolarizare, inclusiv pentru software, service dupa aceea, asiguram piese din stoc, revizii.

Este bine sa se reducera bugetele de marketing in momente de criza?
Nu cred ca trebuie reduse. Noi mergem si la IMB, cu firmele pe care le reprezentam. Din cate am inteles, vor fi multe firme din tara noastra care vor fi prezente acolo.

Ce sfaturi le-ati da producatorilor romani?
Stiu ei ce sa faca, sunt inventivi. Fie ca fac mostrare sau serii scurte, isi vor gasi ei solutii. Se stie ca primele luni ale anului nu sunt exceptionale, dar noi in luna ianuarie am primit o multime de telefoane de la oameni care se intereseaza de produsele noastre, cauta, isi pun niste probleme. Nu trebuie decat sa deschizi ochii, sa te uiti in jur si sa observi ceea ce se cere, sa te orientezi spre domeniile mai nisate, cum sunt textilele tehnice, de exemplu. In ce-i priveste pe producatorii nostri, ar fi bine sa nu lucreze pentru un singur client, sa mai caute si altii, sa aiba curajul sa mearga la ei si sa le prezinte ceea ce fac. Multi au facut-o deja.