Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Amelia Turp Balazs

Publicat: Lun, 16/11/2009 - 12:14

In ciuda semnelor de depresie a pietei tricotajelor, multi producatori sunt in continuare optimisti. Trendul de scadere a productiei se confirma de cativa ani incoace, dar vestile bune continua sa soseasca din toata tara: afacerile flexibile, de talie mai mica, dinamice si cele care au investit in individualizarea colectiilor se incadreaza in limitele normale.

Iliescu George de la George Impex a oprit productia acum patru ani. “Cine mai produce tricotaje, si nu vorbesc doar la noi, ci in Europa?”, se intreaba retoric fostul manager al George Impex, amintindu-si ca situatia s-a inrautatit din anul 2000. “Incepand cu anul 2000 ne scriam unii producatori altora, intrebandu-ne cine mai cumpara utilaje? Eu am vandut utilaje achizitionate cu un milion de marci germane, inapoi la fabrica producatoare, cu 25.000 de euro”, explica el.

O alta afacere de talie mijlocie, Areas 51 din Oradea, cu colectii si magazine proprii, este pe punctul de a inchide. Infiintata in 2001, afacerea a beneficiat de mana de lucru a 160 de angajati si reusise sa scoata pe piata trei marci: Nerolatino, The House Of Glory (t.h.o.g.) si Dardano.
La Tricotaje Moldova, care angaja in trecut 300 de persoane, nu se mai lucreaza de ani de zile. Lichidatorul companiei nu reuseste sa trezeasca interesul nimanui pentru a recupera banii creditorilor. Din cauza faptului ca la ultima licitatie nu s-a prezentat nimeni, se va convoca o adunare a creditorilor pentru a se stabili care va fi pretul la urmatoarele licitatii, care vor fi reluate in luna noiembrie. Banii care vor fi recuperati de pe urma vanzarilor de active vor ajunge in contul Directiei Generale a Finantelor Publice Iasi. Multe dintre companiile pe care le-am apelat pentru aceasta editie nu mai exista de ceva vreme. Tricomaron Radauti este una dintre ele. “Ne-am suspendat activitatea de mai bine de un an. Aproape toti producatorii de tricotaje din zona au ajuns in aceasta situatie, in afara de Bucovina Tex”, spun surse din interiorul firmei. Clientii Tricomaron au plecat in China, reprezentantul firmei men­tionand ca “la noi veneau clienti de butic la preturi de nimic!”.

Smirodava – cifra de afaceri in crestere cu 22%
Vesti bune de la Smirodava, producator din Roman cu traditie de peste 30 de ani pe piata tricotajelor din lana. Aici se refac strategi­ile de dezvoltare, adaptand afacerea din mers la conditiile pietei. Daca acum doi ani aproape 95% din productie mergea la export, in prezent se mizeaza mai mult pe cucerirea pietei locale. “Am pierdut piata Marii Britanii. Din cauza scaderii cursului lirei sterline fata de leu am fost ne­voiti sa crestem preturile in moneda britanica, iar cei mai multi dintre clientii englezi nu au acceptat aceasta crestere”, explica Sorin Chiriac, directorul de export al Smirodava. Pe plan intern insa vanzarile sunt bune, aceasta si datorita distributiei in magazinele proprii, aflate in numeroase centre comerciale din tara, unde produsele sunt comercializate sub brandul Sense. “Ne-au crescut vanzarile de tricotaje pe piata interna, datorita distributiei prin magazinele Sense si colaborarii cu designerul Andreea Tincu”, mai spune Sorin Chiriac.

Tot acum doi ani fabrica a trecut printr-un proces de reorganizare costisitor, care, concomitent cu aprecierea puternica a leului din acea perioada si cu cresterea salariului minim, “a afectat foarte tare mersul afacerii”, puncteaza Sorin Chiriac. Semnalele pentru anul in curs nu sunt deloc rele, asa incat s-a reusit chiar o crestere a cifrei de afaceri. “Aprecierea euro in 2009 si relativa stabilitate a nivelului salariilor si a fortei de munca au fost benefice, astfel incat cifra de afaceri (in lei) a primelor noua luni a crescut cu 22% fata de aceeasi perioada a anului trecut si am reusit sa fim profitabili”, declara reprezentantul Smirodava.

Vin si vesti bune
Augsburg din Piatra-Neamt, un producator cu traditie, este o alta exceptie de la regula recesiunii. Lucia Matase, director general al companiei, ne-a declarat ca afacerea merge bine in aceasta perioada. De la Aries Textile din Arad vin, de asemenea, vesti bune. Compania cu actionariat italian nu si-a restrans activitatea, dimpotriva. “Facem angajari, mai avem nevoie de 50 de persoane”, ne declara Corina Breban, director la Aries Textile. “Avem comenzi, avem contracte, avem de lucru”, mai spune ea. Producatorul aradean are in prezent in jur de 400 de angajati si lucreaza numai pentru piata italiana.

Comenzi ferme, contact strans cu piata
Gabriela Iantoc a preluat afacerea Teritex de putin timp. Compania ieseana a abordat in aceasta pe­rioada o strategie mai agresiva de marketing “prin cautarea de noi clienti si un contact cat mai strans cu piata”, explica directorul general. S-a mizat pe comenzi ferme, pe satisfacerea cerintelor clientilor, tinand cont si de posibilitatile tehnice ale firmei. “Nu am restructurat, am facut tot posibilul sa tinem oamenii in firma”, mai spune Gabriela Iantoc. Teritex lucreaza in principal pentru comenzi ferme, dar s-a incercat si realizarea de produse proprii, “pe care sa le prezentam unor potentiali clienti”, puncteaza directorul firmei, care considera ca piata romaneasca este superaglomerata cu produse din import, ale caror preturi sunt sensibil mai mici decat cele pe care le pot obtine majoritatea producatorilor locali. Mai merita sa faci productie de tricotaje, moda in general, in Romania? Raspunsul celor de la Teritex este pozitiv, cu mentiunea ca afacerile trebuie sa se pozitioneze mult mai realist in randul executantilor de comenzi exacte. “Avand in vedere cum se prezinta piata acum si tinand cont ca este o situatie de criza, am dedus ca este mai profitabil de onorat comenzi exacte. Pot sa va spun ca marea majoritate a clientilor vechi tin in continuare legatura cu noi, poate cantitatile nu au fost intotdeauna la un nivel asteptat”, adauga reprezentanta Teritex.

O eticheta cu mandrie – CaRo
“Brandul nostru este CaRo si toate produsele noastre, indiferent de destinatia lor, sunt la aceeasi calitate si poarta eticheta noastra”, precizeaza cu orgoliu Paul Bucurenci, manager la firma producatoare din Pitesti. Daca pe piata externa colaboreaza din anul 2000 cu firme din Italia si Anglia, in prezent reprezentantii CaRo sunt in tratative cu un client din Germania.

Cum se comporta aceste produse pe piata interna, in conditii de recesiune economica?
Chiar daca in acest an vanzarile au scazut cu 10% fata de anul trecut, se spera intr-o revenire spre sfarsitul anului, cand tricotajele vor fi “reginele” modei.

In cei 15 ani de existenta pe piata, in care au cunoscut si cresteri si descresteri, anul acesta pare sa fie pentru CaRo “unul ceva mai slab decat ultimii doi”, declara Paul Bucurenci, care priveste cu optimism viitorul, in special cel legat de consumatorul roman si de piata de desfacere interna. “Am marit numarul modelelor si am introdus pe piata interna modele pe care pana anul trecut le exportam. Am reusit sa scoatem pe piata noi modele cu o frecventa foarte buna, iar politica in privinta comenzilor este flexibila. Aceste masuri ii ajuta pe colaboratorii nostri sa isi mentina vanzarile la un nivel acceptabil”, afirma managerul firmei. Ca rezultat al cresterii capacitatii de productie, s-au dezvoltat mai multe parteneriate pe partea de retail. Pe langa magazinele cu care colabora deja de ani buni, chiar si 10 ani in unele cazuri, compania pitesteana a fost nevoita de curand sa mareasca numarul colaboratorilor “deoarece, pe de o parte au scazut vanzarile, pe de alta parte ne-am marit capacitatea de productie, fapt care a dus la o scadere a preturilor de productie”, explica Paul Bucurenci.

Cea mai mare problema cu care se confrunta acum nu este criza, “ci neseriozitatea si lipsa de profesionalism a unor persoane care conduc diferite afaceri din tara. De altfel, acesti factori, plus dorinta de a face multi bani din nimic, in scurt timp, au dus la agravarea crizei”, considera managerul de la CaRo Design.

Unul dintre factorii care franeaza dezvoltarea multor afaceri de moda romanesti este ignoranta consumatorilor. Aceasta i-a condus pe multi producatori locali sa pretinda ca sunt din alte parti. Paul Bucurenci are convingerea ca la noi in tara se pot produce multe lucruri frumoase si de buna calitate, “dar care nu poarta eticheta Made in Romania. Din fericire, cumparatorul final a inceput sa fie constient de faptul ca eticheta nu este intotdeauna un factor in alegerea pe care trebuie s-o faca. In viitor, sper ca numarul si gradul de educare ale consumatorilor sa continue sa creasca”, incheie el intr-o nota optimista.

S-a sedimentat piata
Dana Calcan, director la Grupul Industrial Alca, nu crede ca este corect sa spunem ca producatorii de tricotaje sunt puternic loviti. “Cred ca doar s-a facut ceva ordine in randul producatorilor. Adica cei neseriosi au disparut si au ramas doar cei seriosi, care au fost corecti fata de clienti, fata de calitate, de angajatii lor, intr-un cuvant au ramas doar cei care isi respecta munca si iubesc ceea ce fac. In schimb, cei care au dorit sa traga doar cateva tunuri si sa faca ceva bani dintr-o afacere de moment probabil au reusit, poate chiar au facut multi bani pentru moment, dar au ajuns in punctul in care a trebuit sa inchida afacerea”, spune Dana Calcan. La Alca se lucreaza in continuare la capacitate maxima “pana in februarie 2010”, nu s-a restrans productia, nu s-au pierdut clienti, doar “s-a renuntat la cei cu care nu ne potriveam”, adauga directorul fabricii.

Chiar daca recunoaste ca este mai greu sa faci afaceri astazi decat acum doi ani, deoarece criza mondiala a lovit si in acest domeniu ca in toate celelalte, Dana Calcan considera ca “aceia care au muncit corect, organizandu-se serios cu gandul unei afaceri de viitor, care au stiut sa se adapteze noilor cerinte si conditii de piata, astazi lucreaza in continuare. Sunt fabrici serioase, cu un portofoliu de clienti constanti. Sunt destule exemple pozitive”, mai spune reprezentanta Alca Tricot.

Daca aspectele care tin de organizarea si managerierea afacerii pot fi controlate, cand vine vorba de criza tonul Danei Calcan se schimba putin, dar ramane optimist. “Cred ca suntem departe de sfarsitul crizei. Cine insa a rezistat pana azi, cred ca nu va avea probleme. Inseamna ca stie sa se organizeze.”