Anul 2018 și direcțiile modei


Pentru industria modei, anul care s-a încheiat a fost unul în care numeroase branduri și retaileri au adoptat politici de transparență și de responsabilitate față de mediu. Mai este încă mult de lucru până la responsabilizarea socială, cea a lanțului de furnizori, însă ne mișcăm în direcția bună.

Sintetizând mai jos direcțiile și evoluția modei în 2018, observăm că schimbările climatice, sustenabilitatea și dezbaterile pe tema transparenței sunt din ce în ce mai vizibile în plan public.

Moda și clima

Industria modei se ocupă în final de problemele climatice. Una dintre cele mai mari știri ale anului, despre care am scris și noi, a fost momentul în care reprezentanții mărcilor și retailerii și-au luat angajamente concrete de a aborda schimbările climatice prin lansarea Fashion Industry Charter for Climate Action at the Climate Change Conference (COP24). Iar dacă multe branduri au făcut eforturi în această direcție de ceva vreme, se simțea nevoia semnării cartei de către mulți dintre retailerii de top din lume. Să sperăm că va conduce și la acțiuni concrete, nu doar la semnături pe hârtie.

Afaceri (mai) durabile

În acest an, comunitatea investitorilor și-a făcut vocea auzită în industria textilă și de îmbrăcăminte: fonduri de investiții care au solicitat salarii mai bune în lanțurile de aprovizionare, cerând brandurilor să abordeze probleme precum sclavia și traficul de persoane și încurajând continuarea Acordului de la Bangladesh. În următorii ani vom asista la o direcționare interesantă de capital către afaceri durabile, care aderă la standardele înalte de mediu și CSR din lanțurile lor de aprovizionare.

Prețuri mici de manoperă

Îmbrăcămintea este încă prea ieftină, iar fabricile recunosc că brandurile nu vor să plătească bani în plus pentru o producție durabilă. Numeroase rapoarte independente sugerează că brandurile vor continua să lovească furnizorii la prețuri - în ciuda declarațiilor lor și a PR-ului pe care-l fac. Chiar dacă nu se poate da vina numai pe mărci, care-și duc și ele în stradă propriul război al prețurilor, ar fi necesar un dialog deschis și cinstit cu privire la prețul îmbrăcămintei.

De fapt, cum vând unele branduri rochii de 7 euro? Directorul brandului de modă fast fashion online Boohoo a răspuns că trimite aceste produse ca vectori de atragere a traficului pe site, știind de la început că va ieși în pierdere pe rochiile respective, dar va crește vânzările altor haine. Toți acești retaileri ultrarapizi aduc designul de pe podiumurile modei în stradă, mușcând din cota altora precum H&M sau Zara. Cum reușesc să facă asta? Dezvoltând producția în apropierea desfacerii.

Transparența în modă

Lipsa de transparență a unor retaileri online este în contrast cu o altă temă majoră din 2018, și anume mișcarea spre transparență a altora. Observăm că marii jucători publică liste cu furnizorii lor - în principal nivelul 1, dar și subcontractori în unele cazuri. De asemenea, am publicat de curând rezultatele sondajului făcut de Fashion Revolution, care arată că marea majoritate a consumatorilor intervievați vor să vadă mai multă transparență din partea brandurilor. Retailerii și mărcile nu prea mai pot să se joace de-a v-ați ascunselea în era internetului. Impactul puternic al transparenței a fost ilustrat vara trecută, când s-a aflat că Burberry a incinerat stocuri de zeci de milioane de lire sterline din motive comerciale. Controversele stârnite de problemă au determinat compania să afirme că își va întrerupe politica de incinerare a stocurilor. Cu toate că Burberry nu este singurul care face asta - incinerarea stocurilor este o problemă larg răspândită în industrie, întrebarea care se pune este următoarea: ce se întâmplă când un brand comandă prea mult, iar furnizorul rămâne cu o grămadă de produse nevândute? Se pare că depozitul de deșeuri rămâne destinația favorită într-un astfel de scenariu imoral.

Fibrele și protecția animalelor

Folosirea fibrelor de origine animală a reprezentat un imens subiect de discuție în 2018, când un număr mare de actori din industria de modă a renunțat la mohair după un raport al Peta privind cruzimea față de animale la fermele de capre din Africa de Sud. Întreaga industrie a mohairului este acum în pericolul de a dispărea, ceea ce ar fi un păcat. Iar mohairul nu este singura problemă în viziunea Peta. Organizația care militează pentru drepturile animalelor vizează, de asemenea, și lâna și puful de pene, tot cu rapoarte sub acoperire. Iar dat fiind numărul mare de opțiuni de pe piață, de înlocuitori de puf, sunt toate șansele ca și această industrie să fie în pericol. Dar și lâna are o mulțime de probleme, iar Peta e doar una dintre ele. Australia ține în mâini cea mai mare piață a lânii, a trecut printr-o secetă serioasă, care a dus în cele din urmă la un declin al producției de lână. Cum Australia deține lâna de cea mai bună calitate din lume, este de așteptat ca prețul acesteia să crească semnificativ în următoarele 18 luni, preț care se va regăsi în puloverele din magazine. Și zilele blănurilor de animale par să fie pe ducă, de vreme ce nu doar branduri faimoase au renunțat la ele, ci și săptămâni ale modei precum Londra, Los Angeles și San Francisco.

Drepturile omului și moda

Țări producătoare precum Bangladesh, Myanmar, Cambodgia au fost acuzate în repetate rânduri de Uniunea Europeană de nerespectarea drepturilor lucrătorilor și de probleme legate de drepturile omului, și amenințate că își vor pierde privilegiile comerciale dacă nu reglementează situația. Cambodgia, în special, își joacă ultimele șanse, fiind în pericolul de a pierde accesul fără taxe pe piața UE în lunile următoare. Cine s-a gândit oare și la muncitorii din confecții care probabil vor rămâne fără loc de muncă ca urmare a pierderii contractelor venite de la clienți europeni? Revenind la Bangladesh, unul dintre motivele acordului semnat acolo a fost prăbușirea clădirii Rana Plaza. Interesant că acel complex a trecut de fapt un audit chiar înainte de tragicul accident care a ucis peste 1.100 de oameni în 2012. La fel, în Pakistan peste 150 de muncitori din confecții au murit când a izbucnit un incendiu într-o fabrică. Și acea clădire era auditată. În 2018 au fost două procese în instanțele curților din Germania și Canada în relație cu buyeri care aveau furnizori în acele clădiri. Procesele ridică întrebări serioase referioare la întreg procesul de audit și responsabilitatea asociată acestuia, care are nevoie de schimbare.

În concluzie, 2018 a fost un an fascinant pentru piața textilelor și îmbrăcămintei. Pe fondul problemelor evidențiate mai sus, plus bătălia comercială, aflată în desfășurare, dintre China și Statele Unite, al căror președinte Donald Trump dorește să le dovedească cu tot dinadinsul chinezilor cât este de puternic, fluxurile textilelor vor fi afectate la nivel global.