Măsurile populiste luate de actuala guvernare nu fac decât să destabilizeze și mai mult mediul de afaceri din industria ușoară, care oricum își duce zi de zi bătăliile de supraviețuire cu clienții și pentru care forța de muncă reprezintă cea mai acută problemă. La prima vedere, creșterea salariului minim este o măsură benefică, ce ar putea spori atractivitatea forței de muncă active către confecții sau alte domenii de activitate mai vitregite din această privință, doar că este luată fără a cântări și consecințele nefaste: micșorarea marjei de profit a producătorilor, prețul mai ridicat pentru consumator, inflația reflectată în toate costurile de producție și posibila ieșire din joc a unor fabrici, în special cele subcontractoare.

Mediul de afaceri se află, în luna aniversară a Marii Uniri, într-un impas. Care sunt opiniile oamenilor de afaceri din țară pe această temă și ce speranțe au ei pentru România mare? Chiar dacă răspunsurile diferă, cu toții își doresc o Românie mai încrezătoare în propriile forțe și conducători cu viziune pe termen lung. Între timp, de la lansarea chestionarului nostru către industrie, Guvernul a reconsiderat creșterea salariilor în funcție de vechime, păstrând doar creșterea salariului minim de la 1.900 la 2.080 de lei, iar a celui diferențiat pentru angajații cu studii superioare, la 2.350 de lei. Însă nici această măsură nu îi privește pe toți angajații, ci doar anumite categorii. Prin urmare, întrebarea privind impactul creșterii salariului minim diferențiat asupra societăților din confecții nu-și mai are rostul.

 

  1. Ce soluții vedeți pentru o creștere decentă a salariului minim, dar făcută în mod rațional?
  2. Cum vi se pare România azi, la 100 de ani de la Marea Unire? Ce-i doriți României?

Cristina Cecilia Hâncu

dir. general al Târnava SA Sighișoara

  1. Creșterea salarială trebuie corelată cu o creștere economică reală, nu una bazată pe consum. Ar trebui corelată cu o creștere a productivității, nu cu o scădere a ei, cum se întâmplă în ultimii ani în România. Ar trebui ajutate firmele prin acordarea de facilitați, măcar pe termen scurt (3-6 luni), în special când aceste măriri sunt atât de dese și vin relativ neanunțate. Trebuie informat mediul de afaceri cu cel puțin un an înainte, pentru a putea calcula corect prețurile și bugetul pe anii care urmează. Acum câțiva ani salariul minim era de 950 lei, iar acum va fi de peste 2.000 lei. Costul acestor măriri a fost prea mare pentru multe firme care au decis să închidă sau au fost obligate să o facă. Atunci care e beneficiul acestor măriri? Să ne transformăm tot mai mult într-o economie bazată pe consum, o economie instabilă și nesustenabilă? Totodată, consider și că o creștere salarială nu ar trebui să fie urmată de fiecare dată de creșterea prețurilor.
  2. După o sută de ani, România pare o țară „tânără”, care încă nu a decis ce scopuri are și ce își dorește. Încă nu ne-am decis în ce direcție să o apucăm. Suntem o țară deschisă și pregătită pentru schimbări, flexibilă și adaptabilă sau una conservatoare, închisă și plină de nemulțumiri? Îmi doresc ca România să înțeleagă care este valoarea ei, a locuitorilor ei și să reușească să se unească cu adevărat. Să reușească să aibă aceleași țeluri pentru viitorul ei. Iar noi să fim mulțumiți cu ce avem, dar să nu încetăm să ne dorim mai mult și să lucrăm în acest sens.

Ioan Tătaru,

manager general & colectivul de conducere al Topp BV SRL

  1. TOPP BV va găsi soluţii de a suplimenta creşterea periodică a salariului minim prin creşterea productivităţii, prin identificarea de noi clienţi atât din domeniul fashion, cât şi din alte domenii (hometextile, automotive etc.).

Creşterea salariului minim reprezintă o evoluție normală, impusă de apartenenţa la UE. De altfel, există deja o migrare a forţei de muncă din România spre alte ţări din UE sau în țară dinspre domeniul textil spre cel de componente auto, care este în continuă dezvoltare.

  1. România a făcut mulţi paşi înainte, dar şi înapoi. Îi dorim României să aibă conducători competenţi, pentru care interesul național să fie o prioritate în fapte, nu în declaraţii.

Francois Vulliet,

administrator al UTT 

  1. Asupra societății UTT, creșterea salariului minim nu va avea impact, deoarece salariile la noi sunt deja peste minim. Acordarea unui salariu mai bun a avut în timp efecte benefice atât pentru angajați, cât și pentru companie. Nivelul de trai al angajaților s-a îmbunătățit, iar ca rezultat și productivitatea lor la serviciu este mai ridicată. Acest fapt a condus la formarea unui colectiv eficient, bine format, fără a fi nevoie să angajăm un număr mare de oameni. O creștere a salariului minim ar presupune și o scădere reală a taxelor, sau cel puțin condiții corecte de scădere a taxelor. Spre exemplu, am angajat o tânără absolventă de facultate, având avantajul ca timp de un an societatea să primească lunar o sumă de bani pentru a încuraja angajarea tinerilor absolvenți. Am aplicat, având dosarul corect, am fost amânați de nenumărate ori, ca după câteva luni să fim înștiințați că dosarul a fost aprobat, dar că nu există fonduri alocate. Din curiozitate, am întrebat dacă altcineva din județul Timiș a primit fondurile, iar răspunsul a fost că nu au fost alocate fonduri deloc, pentru tot anul în acest județ.
  2. În opinia mea, în acești 100 de ani România a înțeles ce înseamnă cu adevărat Europa, motiv pentru care cetățenii români sunt foarte mobili, lucrează și se adaptează foarte bine oriunde în Europa. În ochii mei, ca imigrant francez în România, pot spune că poporul român este unul dintre cele mai europene popoare din Europa. Conducerea defectuoasă este un mare minus, deoarece nu avem oameni politici cu viziune globală și cu idei pe termen lung. Din păcate, aceștia se uită doar în curtea, dosarul și buzunarul lor.  Cei care ar putea face treabă bună din păcate nu se implică în politică. Ce îi doresc României? Să aibă încredere în forțele proprii și să conștientizeze că politica și spiritul civic pornesc la nivel local. Legat de industria textilă din România, îi doresc să angajeze cât mai mulți tineri motivați, cu idei noi, mai ales în funcții de conducere, comerț și creație, sistemul și piața fiind într-o continuă transformare.

Malina Vladu (foto 2016 ianuarie),

director la Bluette Mode

  1. Cred că trebuie să abordăm un alt tip de business, cu personal redus ca număr, ales în baza competenței nu neapărat a vechimii și cu selectarea clienților de nișă. În aceste condiții, este din ce în ce mai evident că lohn-ul nu mai poate fi “cartea câștigătoare”: trebuie să ne reinventăm, dar asta necesită timp și bani.
  2. România mi se pare că este azi mai săracă și lipsită de valori. Îi doresc să aibă curajul de a risca să creadă în schimbare și să o facă și fără să-și propună să “reziste“.

 

 

 

Elena Rotaru,

director la CONDRA SRL 

  1. Dacă guvernul s-ar fi gândit într-adevăr la oameni, ar fi adoptat un salariu minim neimpozitat.
  2. Suntem foarte dezamăgiți de conjunctura politică, socială și economică în care s-a ajuns, trăim o frustrare continuă, este păcat că în loc să celebrăm va trebui să protestăm. Dacă nu vor fi schimbări pozitive, nu vom reuși să predăm afacerea celei de-a treia generații. Oare ce poate să-și dorească orice om normal pentru țara lui? Să ne trezim, să nu mai fim ignoranți, să găsim puterea de a evolua în Uniunea Europeană, alături de celelalte state, să nu ne întoarcem cu fața spre Est, să nu redevenim un stat totalitar.

Laura Elefteriu

HR&Legal la

KATTY FASHION SRL

  1. Preconizăm că majorarea salariului minim cu 23% fără a fi legată în vreun fel de creșterea productivității, în absența unui mecanism de stabilire și inexistența unor calcule economice sau a unui studiu de impact va avea efecte dramatice în domeniul industriei textile, caracterizată printr-o producție cu marjă de profit mică ce nu va putea acoperi o creștere atât de abruptă într-un termen atât de scurt. Această majorare va pune presiune și pentru creșterea salariilor mai mari din grilă, care va crea instabilitate financiară într-un sector de activitate care contribuie masiv la exporturile României, fiind al doilea exportator, cu bunuri în valoare de peste 5 miliarde de euro trimise în străinătate în anul 2015. Creșterea salariului minim ar duce de asemenea și la o reducere a productivității generată de creșterea cheltuielilor cu forța de muncă.
  2. Pentru rezolvarea parțială a problemei, propunem diferențierea salariului minim pe ramură de industrie sau crearea unui salariu minim pentru care impozitul să fie zero și amânarea măsurii cu minimum șase luni pentru ca firmele să se pregătească financiar să facă față impactului asupra profitului realizat.

Raul Poruțiu

Managing Director YKK Romania SRL

  1. Doar să acționăm uniți. Rețeta actuală este una foarte clară: mărcile produc haine în România cu 1 euro și le vând cu 100 de euro. Profitul este uriaș și nejustificat. Dacă noi nu suntem uniți, cei din afară vor exploata mereu acest handicap. Ei știu foarte bine ce calitate și ce productivitate oferă producătorul din România, dar profită de slabiciunea noastră. Managementul companiilor autohtone ar trebui să aibă mai multă grijă de proprii salariați și să ia atitudine, doar astfel se poate ajunge la o creștere salarială normală. Fără frică, pentru că occidentalii nu vor pleca de la noi. Au mai plecat în Asia și s-au întors. Mai ales în contextul actual, în care au nevoie rapid de serii scurte, bine executate și la timp.2. Cu mare tristețe în suflet o spun că suntem mai dezbinați ca niciodată, o țară sărăcită de sentimente patriotice, sărăcită de tinerii care o părăsesc, sărăcită de valori morale și condusă de o clasă politică coruptă și incompetentă.

Ce îi doresc României? Să mai existe peste 50 de ani, să nu rămână doar o amintire în cărțile de istorie și de geografie.

Constanța Popa,

Director Comercial Confecții Bârlad    

1.Pentru a fi încurajată munca, suntem de acord să se asigure, prin grilele de salarizare, salariul minim de 2.350 lei (+23,7%), iar câștigul salarial să fie direct proporțional cu gradul de îndeplinire a normelor de muncă, indiferent de vechime.

2.Împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire găsește România alături de țările dezvoltate ale Uniunii Europene, ceea ce creează posibilitatea transformării întregii societăți. Dorim ca în scurt timp, pe baza eforturilor tuturor cetățenilor, România să devină una din țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Joseph Sawaya,

Manager Norada

1.Eu de principiu sunt de acord cu creșterea salarială, numai că ar trebui făcută pe baza unor studii de impact și pe trepte mai rezonabile, nu cu 17% sau 23% dintr-o dată, cum au mai făcut sau cum vor să facă acum.

Ar trebui să fie făcută în mod rațional și corelată cu limitarea impusă asupra creșterii costului utilităților, de exemplu. Însă acest lucru nu este posibil în context actual, fiindcă de exemplu Electrica Sud are ca acționar majoritar statul român, și le convine să crească prețurile fără să facă nicio investiție, în vederea  încasării cât mai multor dividende. Ar fi fost multe soluții de a absorbi decent această creștere salarială pe baza unui plan bine echilibrat, începând din 2013 când a început valul de creșteri salariale, dar acum orice sugestie aș avea nu se poate realiza având în vedere situația financiară a statului român care împrumută bani cu dobânzi foarte ridicate ca să facă față cheltuielilor exagerate…

Industria textilă nu poate fi robotizată, are nevoie de un număr mare de angajați, iar impactul creșterii salariului minim la 2.080 lei, pentru o firmă cu 800 de angajati reprezintă o creștere de circa 1.400.000 lei la cheltuielile de exploatare anuală. Dacă vă uitați pe rezultatele financiare pentru anul 2017 înregistrare de majoritatea producătorilor textili, veți vedea că au realizat un profit mult mai mic decât creșterea cheltuielilor de mai sus, ceea ce duce la faliment, închiderea capacităților, mutarea producției în alte țării etc. În consecință, bugetul țării va avea de suferit, având în vedere că va pierde venitul din contribuție și va plăti în plus la șomaj. Bugetele locale vor suferi și ele, având în vedere că nu vor încasa partea de contribuție care le revine din partea firmelor cu sediul în zona lor. Cei care vor rezista nu vor avea de ales decât să ridice prețurile de vânzare proporțional. Ca să nu mai vorbim că se vor scumpi toate, gazul cu 20-30% , electricitatea, alimentele la fel.

Măcar dacă am vedea că taxele și contribuțiile se duc către dezvoltarea reală a țării, spitale noi, școli și grădinițe modernizate (nu este normal ca în 2018 să mai existe grădinițe unde copiii rămân cu paltoanele în clasă pe timp de iarnă), autostrazi etc. Dar nu, se duc la plata salarială a structurii pufoase a administrației publice și a altor structuri de stat. Poate cineva să-mi spună de ce sunt peste 1 milion de salariați la stat?

  1. România este o țară frumoasă, dar din păcate de la Revoluție și până acum nu a fost și nu este condusă de oameni care lucrează în interesul cetățeanului, pentru o creștere economică reală, nu una bazată pe consum. România are resurse naturale foarte bogate, care ar putea aduce mult țării, are terenuri mari și fertile care dacă ar fi îngrijite ar produce alimente pentru toată Europa.

Evident că-i urez României La mulți ani pentru centenar și doresc să văd la conducerea sa o echipă serioasă și competent, cu viziune, care să pună interesele țării mai presus de cele personale. Mai sunt multe de spus, dar cine să asculte…