Pânză topită și tehnică de la Țesături Transilvănene


Dacă marile țesătorii românești s-au închis una după alta, cu greu au rămas pe piață câteva unități mici răsfirate prin țară. Țesături Transilvănene este una dintre acestea, afacerea unei familii din Mediaș care rezistă pe piață de 15 ani.

 

Proprietarul afacerii este Cosmin Pop, un fost agent comercial cu experiență în textile, care colabora pe vremuri cu țesătoriile din centrul Ardealului. Totul a pornit dintr-o necesitate: când a văzut că fabrica din Mediaș cu care colabora era pe cale să închidă, și-a zis că trebuie să ia o decizie, altfel risca să rămână fără activitate. Chiar dacă utilajele nu le-a achiziționat de la Mediaș, "nu au vrut să-mi vândă, ziceau că le fac concurență neloială, dar le dădeau la fier vechi în curte", în schimb angajații de acolo i-au venit. "Oamenii erau neplătiți cu lunile, veneau singuri la mine... Am început cu un angajat, apoi am tot crescut. Am avut la un moment dat trei familii, soț și soție, vă dați seama ce responsabilitate", explică Cosmin Pop pentru Dialog Textil. Strategia sa a fost să plătească în primul rând angajatul, apoi statul și furnizorii. Iar dacă-i rămânea ceva să investească, cu atât mai bine.

Pânză tehnică și artizanală

Țesături Transilvănene oferă în principal pânză tehnică din bumbac, cu folosințe diverse în industria alimentară, a lemnului, filtre, dosuri de saltea, pânză pentru pictură, lavete, dar și pânzeturi topite, mai fine, pentru artizanat, folosite în special la confecționarea iilor. O altă strategie de business a fost să-și distribuie riscurile, astfel că nu a acceptat niciodată să-și blocheze toată capacitatea (15 războaie) într-un singur client, chiar dacă i s-a propus. A preferat să aibă mai mulți clienți mai mici, inclusiv persoane fizice care găsesc produsele sale pe internet. În prezent, fabrica din Mediaș are peste 2.000 de clienți în baza de date. Din străinătate însă nu are "decât un singur client, în Austria, care cumpără foarte rar produse tehnice".

În ultima perioadă s-a încercat și fabricarea unei linii de produse finite pentru bucătărie, fețe de masă, prosoape, ștergare, pentru care se dorește comercializarea prin retaileri mai mari, de tip hipermarket.

Lipsa de facilități de finisare

Odată țesută, pânza în culoarea naturală trebuie finisată, de obicei albită. Însă chiar de curând s-au închis două unități importante de finisare, Iașitex și Mătasea Cisnădie. Asta a lovit în plin țesătoria din Mediaș, care putea să-și finiseze la Cisnădie cantități mici, chiar de 300 de metri. Soluția de moment este să finiseze la Sfântu Gheorghe, într-o fabrică exportatoare de lenjerii de pat.

"Problema este că firmele mari îmi impun cantități minime, de obicei 1.000 de metri. Iar eu, mai departe, sunt nevoit să lucrez comenzile speciale cu anumite cantități. În rest, lucrăm stocuri, sigur, însă doar pentru produsele care știu că se vând. Utilajele merg, iar oamenilor trebuie să le dai de lucru, altfel pleacă", punctază Cosmin Pop.

Fonduri europene

Anul trecut, Țesături Transilvănene a accesat un proiect de fonduri europene care prevede achiziționarea de echipamente pentru extinderea capacității existente și diversificarea producției de  țesături. În curând urmează să sosească patru utilaje noi de țesut, performante, cu sistem de control al proceselor. Valoarea totală a proiectului este de 1.874.207 lei.